Cabinetul condus de Sorin Grindeanu îşi asumă, prin programul de guvernare prezentat astăzi în Parlament, cel mai vast set de promisiuni în materie de IT&C din câte au făcut toate cabinetele anterioare, de la Emil Boc încoace, cele peste 9 pagini dedicate domeniului acoperind de la problema accesului la internet în sate şi a birocraţiei uriaşe din sectorul public până la problema salariilor pentru profesorii de informatică sau necesitatea susţinerii start-up-urilor.
Citind cele 9 pagini din programul cabinetului Grindeanu şi comparându-le cu documentele elaborate de precedentele echipe de la Palatul Victoria din 2009 încoace, ceea ce sare în evidenţă în primul rând este că propunerile nu sunt “copy-paste” după cele formulate în trecut - ci textul este unul “proaspăt”, care abordează şi probleme reclamate acut în ultima perioadă - aşa cum este cea a birocraţiei cu care se confruntă companiile de comunicaţii în dezvoltarea de reţele de telecomunicaţii.
O a doua constatare este aceea că programul de guvernare pare să îşi propună să rezolve aproape toate problemele cu care se confruntă industria şi în plus să îi şi stimuleze dezvoltarea pe aproape toate palierele posibile, de la start-up-uri până la companii mai mari, şi sugerând destul de explicit dorinţa noului executiv de a lansa programe masive de informatizare / extindere a accesului la serviciile de comunicaţii ce aduc aminte de perioada cabinetului Adrian Năstase.
O surpriză din document o constituie promisiunea guvernului de a menţine iniţiativa GovIThub lansată de cabinetul Cioloş dar şi intenţia de a întări rolul directorului de IT guvernamental înfiinţat tot de executivul pe cale să plece din Palatul Victoria, în paralel cu creşterea coerenţei statului în materie de achiziţii IT. Interesant este şi că noul cabinet nu vorbeşte doar de informatizarea instituţiilor ci de informatizarea “fluxurilor şi proceselor interne ale instituţiilor statului”, marcând astfel, cel puţin declarativ, o schimbare importantă de atitudine şi strategie în raport cu administraţiile trecute.
Programul cuprinde şi expresia magică “smart city”, de care se leagă speranţele multor companii locale - printre care se numără şi operatori precum Telekom sau Orange - că statul va lansa programe semnificative de investiţii sub această “umbrelă”, care să reprezinte noi zone de creştere pentru industria de profil.
De notat este, pe de altă parte, că documentul nu face nicio referire la participaţia statului la grupul Telekom România (fostul Romtelecom).
Iată care sunt, în opinia ZF, cele mai importante promisiuni din programul IT&C al cabinetului Grindeanu:
● Creşterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB până în 2022
● Stimularea incubatoarelor IT prin acordarea de granturi/ program Start-up Nation.
● Derularea unui program naţional de înfiinţare de parcuri tehnologice prin parteneriate extinse între Guvern, autorităţi publice locale, universităţi tehnice şi companii private.
● Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, până la 25% în 4 ani
● Încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populaţiei generale, prin facilităţi fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri şi dobândesc competenţe digitale, în cadrul unui program naţional.
● Alfabetizarea digitală a tuturor cetăţenilor României până în anul 2030.
● Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităţilor şcolare cu suficiente calculatoare şi acces la internet.
● Îmbunătăţirea criteriilor şi proceselor de selecţie pentru corpul profesoral specializat TIC, împreună cu mărirea salariilor.
● Consolidarea rolului coordonatorului naţional privind tehnologia informaţiei (CIO), pentru definirea coerentă a politicilor TIC la nivel guvernamental şi urmărirea implementării acestora.
● Open data - Creşterea accesului la informaţii de interes public, îmbunătăţirea cadrului legal şi a practicilor privind accesul la informaţiile de interes public
● Sprijinirea şi continuarea iniţiativei GovIThub împreună cu încurajarea folosirii Open Source în administraţia publică centrală şi locală
● Declararea multiplexului 1, naţional, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie şi din mai multe surse a populaţiei. Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 şi canale de ştiri, divertisment, sportive – stabilite de către CNA).
● Asigurarea minimului acces al cetăţenilor la internet prin înfiinţarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel naţional.
● Dotarea autorităţilor publice locale din mediul rural şi mic-urban cu facilităţi şi unelte TIC standard (software, hardware, comunicaţii, site, specialist IT) pentru constituirea unui birou unic, conectat la bazele naţionale de date.
● Sprijinirea şi încurajarea autorităţilor locale în implementarea de proiecte de SmartCity şi reţele de tip City-Net.
● Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicaţiile guvernamentale oferite cetăţenilor sau companiilor.
● Implementarea conceptului de identitate virtuală pentru cetăţenii din România în vederea realizării unei comunicări electronice între cetăţean şi instituţiile statului.
● Informatizarea fluxurilor şi proceselor interne ale instituţiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie şi timpii mari de soluţionare a unor cerinţe adresate instituţiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business).
● Perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sănătate.
● Subvenţionarea accesului la Internet a tuturor unităţilor de învăţământ din zonele rurale/urbane realizarea de program alternativ de educaţie pentru mediul rural.
● Eliminarea unor „piedici administrative” privind dezvoltarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizări, condiţionări, măsuri birocratice etc; în acest sens, cel târziu la 1 decembrie 2018, toate taxele vor putea fi plătite online.
Citiţi aici programul de guvernare propus de cabinetul Grindeanu.
