Business Hi-Tech

Care e viteza reala a accesului la internet? Furnizorii: Mai mica decat cea pe care v-o comunicam in oferte

Care e viteza reala a accesului la internet? Furnizorii: Mai mica decat cea pe care v-o comunicam in oferte

Yorgos Ioannidis, CEO al Romtelecom: Am primit o scrisoare de la un client care avea o conexiune de 3 sau 4 Mbps si care relata nemultumit ca nu reuseste sa atinga decat o viteza de 900 kbps. Iar eu i-as fi spus: e perfect! Chris Bataillard, CEO al Telemobil (Zapp) (dreapta): In reteaua in tehnologie CDMA se vor putea atinge viteze de la 2,4 Mbps la 3,6 Mbps. Dar daca ai o retea cu o viteza de 6-7 Mbps cu un numar de trei ori mai mare de utilizatori activi, viteza medie va fi mai mica.

06.05.2008, 20:06 211

Viteza reala a conexiunilor la internet furnizate clientilor rezidentiali si pentru o parte din clientii de business este mai mica decat viteza nominala comunicata in cadrul ofertelor, viteza de transfer al datelor fiind dependenta de numarul de clienti care se conecteaza simultan la retea, si care impart intre ei canalul de comunicare (banda) catre site-urile sau serviciile online accesate, afirma reprezentanti ai furnizorilor de servicii de internet de pe piata locala.
Practic, o oferta de servicii de acces la internet la viteze nominale de 3,6 Mbps, 7,2 Mbps sau orice alta valoare va asigura in realitate viteze mai mici de transfer, intrucat este putin probabil ca la un moment dat sa existe un singur client care sa acceseze reteaua si care sa nu fie astfel obligat sa partajeze resursele de retea cu alti utilizatori.
Yorgos Ioannidis, CEO al Romtelecom, care detine serviciul de acces la internet ClickNet, spune ca utilizatorii de pe piata locala au putine informatii despre subiect, iar dezvoltarea puternica a retelelor de cartier a creat o perceptie incorecta asupra calitatii serviciilor de date.
"Serviciile de acces la internet prin ADSL sunt niste servicii partajate intre utilizatori, nu sunt niste linii inchiriate care sa garanteze o anumita viteza. Cand contractezi un serviciu la o viteza de 1 Mbps, de exemplu, nu primesti de fapt un serviciu la aceasta viteza, este un serviciu 'best effort'. Practic, acest lucru inseamna ca dupa ce conectarea la internet este realizata la viteza de 1 Mbps, conexiunea pana la echipamentele noastre de retea este realizata la aceasta viteza nominala de 1 Mbps, dar de la acest echipament incolo utilizatorii partajeaza intre ei resursele. Sa spunem ca exista un echipament care este alocat la 500 de utilizatori.
Daca toti acesti utilizatori se vor conecta simultan la un site atunci ei trebuie sa partajeze linia catre acea resursa", explica Ioannidis.
"Multi clienti din Romania sunt obisnuiti cu retelele de cartier, care asigura o viteza mare de transfer intre PC-urile dintr-un bloc sau intre blocurile dintr-un cartier. Dar daca utilizatorii din aceeasi retea de cartier acceseaza site-uri internationale, vor avea aceleasi 'probleme' ca si noi. Dar, de vreme ce in Romania s-a creat aceasta obisnuinta de a face transfer de fisiere la viteze de retea locala intre PC-uri din retele de cartier, multi utilizatori simt si cred ca retelele de cartier ofera viteze mai bune. Totusi noi oferim viteze mai bune pentru accesarea site-urilor internationale", a adaugat seful Romtelecom.
Chris Bataillard, CEO al operatorului de telefonie mobila Telemobil (Zapp), spune, de asemenea, ca viteza reala de transfer al datelor este dependenta de numarul de clienti care sunt conectati la un moment dat la retea.
Compania va furniza in acest an servicii de acces la internet prin doua retele diferite, una in tehnologia CDMA si o alta in tehnologie UMTS (HSDPA), in care vitezele teoretice vor atinge 3,6 Mbps, respectiv 7,2 Mbps. Seful Zapp explica de ce este posibil ca utilizatorul unui serviciu cu viteza nominala de 7,2 Mbps sa aiba acces la un moment dat la o viteza reala mai mica decat cea a unui utilizator care a contractat servicii la 3,6 Mbps.
"In teorie, in reteaua in tehnologie CDMA se vor putea atinge viteze de la 2,4 Mbps la 3,6 MBPS. Dar daca ai o retea cu o viteza de 6-7 Mbps cu un numar de trei ori mai mare de utilizatori activi, viteza medie va fi mai mica decat cea din reteaua CDMA", a declarat Chris Bataillard, CEO al Telemobil (Zapp). Si seful Romtelecom insista asupra acestui subiect, pe care il considera o problema de educatie a pietei, problema pe care o pune pe seama furnizorilor de servicii care nu au explicat suficient de clar principiile de utilizare a serviciilor de acest tip.
"Daca utilizatorii cumpara un serviciu la viteza nominala de 1 Mbps, clientii se asteapta ca atunci cand masoara viteza conexiunii pe diverse site-uri specializate sa si obtina aceasta viteza nominala. Spre exemplu, am primit o scrisoare de la un client, care avea o conexiune de 3 sau 4 Mbps, si care relata nemultumit ca nu reuseste sa atinga decat o viteza de 900 kbps. Iar eu i-as fi spus: e perfect! In alta parte ai fi primit viteze de 256 kbps, 384 kbps, iar tu ai o viteza de 900 kbps si nu esti multumit? Din pacate noi nu putem spune acest lucru pentru ca utilizatorii nu au fost educati. Din pacate la data lansarii serviciilor ADSL acest lucru nu a fost comunicat corect utilizatorilor si atunci utilizatorii, cand cumpara un serviciu la o anume viteza nominala, se asteapta exact la aceeasi viteza reala de transfer", explica Ioannidis.
Practic, singurii clienti de servicii de acces la internet care acceseaza serviciile de date la viteza comunicata in oferta sunt in general clientii de business, care cumpara linii inchiriate, unde li se garanteaza un anumit nivel al serviciilor - dar unde si gama de preturi este cu totul alta.
Spre exemplu, daca la Romtelecom o conexiune pentru clienti rezidentiali are un pret de 7,5 euro pentru o viteza maxima teoretica de 2 Mbps, in cazul serviciului iP Fix, prin care companiilor li se asigura o conexiune la internet cu o viteza (banda) garantata, pretul de lista pentru o viteza de 64 kbps este de 69 de euro, de aproape zece ori mai mare. Aceeasi strategie de preturi (tarife mai mari pentru serviciile cu viteza garantata) este valabila si pentru ceilalti operatori de pe piata.
"Pe sectorul rezidential, serviciul e altul, calitatea este alta fata de segmentul business. Vorbim de viteze de cateva zeci, sute de kilobytes unde costurile sunt altele, problemele sunt altele, competitia de pret e alta. Pe segmentul rezidential serviciile sunt standard. Practic furnizorul spune: acesta e serviciul, iti place bine, altfel nu ai de ales. La o corporatie problemele sunt altele: clientul alege ce solutie doreste, alege un tip de implementare, iar negocierea e foarte dura pe pret", a explicat pentru ZF reprezentantul unei companii care ofera servicii de date pentru clienti corporate.
"In cazul clientilor business, se intampla ca duminica dupa-masa compania sa aiba probleme cu reteaua, iar noi suntem obligati prin contract sa remediem problema in acea zi. Acest lucru nu se va intampla niciodata pe segmentul rezidential si nimeni nu-si poate permite sa faca asa ceva la sute de mii de clienti".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO