Nu am avut în primul semestru nicio tranzacţie şoc pe piaţa de comunicaţii din România - aşa cum s-a întâmplat în vest, ci doar câteva surprize mai mici, însă nu am dus lipsă de evenimente spectaculoase: firme de IT controlate de români au dat lovitura din nou la nivel global, iar una dintre ele chiar a fost cumpărată de unul dintre giganţii care dau tonul în noua lume digitală: americanii de la Facebook.
Un top al celor mai importante zece evenimente care caracterizează industria locală de IT&C în prima parte a acestui an, în cele ce urmează:
1. Apariţia unui nou val de tineri antreprenori români care strălucesc în IT-ul mondial. După succesele lui Radu Georgescu (Gecad) sau Florin Talpeş (Bitdefender) din anii 2000 - care au pus România pe harta globală a IT-ului - un nou val de tineri antreprenori arată că au viziunea, talentul şi abilitatea de a se impune în industria de înaltă tehnologie.
În ianuarie, compania canadiană HootSuite prelua în cadrul unei tranzacţii estimate la 10-15 mil. dolari UberVu, o companie fondată în 2008 de trei români - toţi absolvenţi de Politehnică - Dan Ciotu, Vladimir Oane şi Dragoş Ilinca, şi a cărei activitate principală constă în monitorizarea informaţiilor care apar pe diferite reţele sociale despre companii.
La jumătatea anului, Live Rail - o altă companie pornită în România, la Cluj, dădea lovitura, odată cu achiziţia sa de către Facebook, pentru 0,5 mld. $.
Compania Live Rail - al cărui activ este o tehnologie care permite livrarea de reclame video online după o serie de criterii complexe, a fost fondată de britanicul Mark Trefgarne şi de românii Andrei Dunca şi Sergiu Biriş în urmă cu şapte ani, când puţini intuiau ce evoluţie explozivă va avea consumul de clipuri video online.
Spectaculoase nu sunt însă doar tranzacţiile în sine. Ci şi calitatea acestui nou val de antreprenori, din care fac parte de exemplu Vladimir Oane, Andrei Dunca sau Sergiu Biriş. Trei tineri care au crezut în ideile lor, cărora piaţa le-a validat business-urile după ani de zile de muncă prin tranzacţii la nivel global de zeci sau sute de milioane de dolari, dar care îşi tratează atât de firesc succesul şi vorbesc atât de uşor şi de clar despre tehnologie încât ai impresia că Bucureşti şi Cluj sunt de fapt parte din Silicon Valley.
2. Proiectul eRomânia - statul arată că nu poate sau nu vrea să fie exigent. Statul a demonstrat din nou în acest an că nu are capacitatea, prin instituţiile sale, să fie exigent cu banii pe care îi cheltuie - şi că aproape orice proiect de IT demarat în guvernări trecute care a apucat să fie finanţat, nu poate avea decât o singură soartă, să fie dus la capăt şi plătit până la ultimul leu, indiferent de cât de puţin folositor ar fi. Demarat pe vremea guvernului Emil Boc şi a ministrului comunicaţiilor Gabriel Sandu, proiectul eRomânia a fost gândit ca o construcţie grandioasă, pe baze corecte (informatizarea întregii administraţii pentru a salva timpul cetăţeanului), dar după nenumărate schimbări ale ţintelor sale, şi după ezitări şi amânări ale administraţiei - pe fondul crizelor politice - a sfârşit ca un site puţin folositor, realizat cu o sumă record, de 12 mil. euro.
Prima jumătate de an reconfirmă că administraţia nu are de gând să instaleze o mână forte - un “director de IT” care să controleze tot ce mişcă în IT-ul guvernamental, şi care să pună ordine în achiziţii, forţând interconectarea sistemelor şi bazelor de date pentru a pune capăt interminabilelor drumuri pe care contribuabilii trebuie să le facă între diferite instituţii ale statului.
Progrese s-au înregistrat totuşi, în special în furnizarea de date despre activitatea guvernului într-un format electronic ce permite prelucrarea şi analizarea informaţiilor (date deschise), dar pe ansamblu lipsesc paşii radicali, eforturile de a schimba semnificativ lucrurile.
3. Cosmote şi Romtelecom trec la un brand al Deutsche Telekom. În această primăvară s-a oficializat o decizie ce plutea în aer de ani de zile: trecerea Cosmote şi Romtelecom la brandurile Deutsche Telekom. România va deveni astfel din toamnă singura ţară din UE unde trei dintre cele mai mari grupuri de comunicaţii de pe continent - Orange, Vodafone şi Deutsche Telekom - se vor lupta sub brandurile proprii pentru o cotă cât mai mare din bugetele telecom ale românilor. Cei trei giganţi se mai întâlnesc pe diferite pieţe din UE în diferite formule, dar nicăieri aşa cum o vor face pe piaţa din România - prin prezenţă directă, sub propriile branduri.
Trecerea Cosmote şi Romtelecom la “T”, programată să aibă loc undeva în jurul datei de 12 septembrie, va aduce şi un portofoliu îmbunătăţit de produse integrate de comunicaţii fixe şi mobile şi de acces la conţinut TV / multimedia.
Rebrandingul este aşteptat cu un interes major de utilizatori, care speră că această schimbare va da un nou impuls competiţiei de piaţă, nu doar din punct de vedere al preţurilor ci şi al calităţii serviciilor.
4. Acordul dintre Vodafone şi RCS&RDS. Un subiect fierbinte în industria locală de comunicaţii a fost şi încă este acordul de roaming naţional semnat în luna aprilie între RCS&RDS şi Vodafone România, care le permite unor clienţi ai serviciului Digi Mobil să aibă acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua mobilă a firmei de cablu nu are acoperire, în anumite condiţii. Acordul în sine nu este o surpriză - pentru că Orange, Vodafone şi Cosmote s-au obligat prin licenţele de telefonie mobilă cumpărate în 2012 de la statul român să ofere acces la reţeaua proprie începând din aprilie 2014 (dar nu obligatoriu din aprilie), pentru o perioadă limitată, altor jucători care au o acoperire mai mică a reţelei. Obligaţia a fost introdusă de arbitrul telecom (ANCOM) pentru a stimula competiţia pe piaţă, beneficiarul măsurii fiind practic RCS&RDS.
Compania de cablu a antreprenorului Zoltan Teszari a purtat discuţii exploratorii cu toţi jucătorii mari din România (Orange, Vodafone şi Cosmote) pentru a semna un acord de roaming naţional, conform datelor de pe piaţă - dar contractul a fost semnat până la urmă cu Vodafone.
Contractul nu a fost semnat pentru că ANCOM ar fi obligat cei doi jucători să facă acest pas, ci pentru că între cele două companii a intervenit un acord comercial - care a fost posibil ca urmare a prevederilor din noile licenţe.
Acordul dintre RCS&RDS şi Vodafone este însă mai complex, şi nu se rezumă la accesul unor clienţi ai serviciului Digi Mobil al companiei de cablu la reţeaua mobilă a Vodafone - printr-un contract de tip wholesale, ci prespune şi accesul operatorului de telefonie mobilă la “blocul” de frecvenţă în banda de 900 MHz obţinut de RCS&RDS în 2012 la licitaţia de la ANCOM. Vodafone România a avut nevoie să “închirieze” acest bloc de frecvenţă de la firma de cablu în condiţiile în care o parte din noul spectru radio achiziţionat în 2012 în banda de 900 MHz, pe care trebuia să înceapă să îl folosească de la 6 aprilie 2014, era subiectul unor “interferenţe semnificative, în special în zona de sud-est a ţării” din partea “operatorilor de comunicaţii mobile din Ucraina”, conform informaţiilor obţinute de ZF de pe piaţă şi a datelor disponibile în raportul anual al grupului britanic de telefonie mobilă, proprietarul operatorului local.
Raportul anual al grupului Vodafone, care a fost elaborat şi publicat înainte de semnarea acordului cu RCS&RDS, preciza următoarele: “Un acord de coordonare a utilizării spectrului radio la graniţa României cu Ucraina a fost semnat în iunie 2013, prin care se asigura utilizarea fără interferenţe a benzii E-GSM de 900 MHz. Deşi acordul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, operatorii din Ucraina nu îşi respectă în prezent obligaţiile conform înţelegerii, provocând astfel interferenţe semnificative cu spectrul E-GSM al Vodafone în unele arii, în special în sud-estul ţării. Vodafone România, cu ajutorul autorităţii naţionale de reglementare, lucrează la identificarea în timp util a unei soluţii eficiente cu operatorii din Ucraina, înainte de intrarea în vigoare a noilor licenţe GSM”.
RCS&RDS şi Vodafone nu au oferit până acum decât puţine detalii despre acordul semnat. Dincolo de aceste detalii tehnice, acordul este unul urmărit cu maximă atenţie de întreaga industrie, în condiţiile în care în toamnă RCS&RDS a anunţat că urmează să clarifice în ce condiţii le va oferi clienţilor săi acces la reţeaua Vodafone, acolo unde nu şi-a construit încă propria reţea. Compania de cablu - care iniţial a lăsat să se înţeleagă că accesul la reţeaua Vodafone nu va fi restricţionat, a impus în această lună limite la utilizarea serviciului de date atunci când utilizatorii îl accesează prin infrastructura Vodafone.
5. Vector Watch - ceasul inteligent proiectat în România. Într-o ţară în care de multe ori atenţia este captată mai mult de firmele care deschid centre de externalizare IT cu sute sau mii de angajaţi - a căror muncă este invizibilă chiar şi când contribuie la tehnologii de top pentru că proprietarii sunt firme din SUA sau Germania de exemplu, un proiect în care sunt implicaţi deocamdată doar 10 oameni ne dă speranţe că de pe plan local se pot concepe integral - de la design şi componente până la platforma soft - şi produse care să aibă succes la nivel global.
Este vorba de proiectul Vector Watch, al unui ceas inteligent, un pariu al unor antreprenori români că un start-up pornit din Bucureşti poate face diferenţa pe plan global într-unul dintre cele mai fierbinţi segmente ale industriei hi-tech.
Start-up-ul, înfiinţat anul trecut de Andrei Pitiş - antreprenor şi preşedinte al Asociaţiei Industriei de Software (ANIS), şi care are are în plan să lanseze la nivel global până la finele acestui an primul său produs, a devenit şi noul pariu personal al lui Radu Georgescu (Gecad), care a investit 0,5 mil. euro în proiect.
Aşa-numitele gadgeturi „purtabile“ - ceasuri, ochelari şi brăţări inteligente - sunt aşteptate să devină noul hit hi tech şi să genereze vânzări de 18 mld. dolari pe an în 2018. Cofondatorii Vector Watch sunt Irina Alexandru (designerul ceasului) şi Dan Tudose (care realizează schema electrică şi componentele).
Încăpăţânarea, “nebunia” celor zece de a merge contra curentului, de a nu pune un nume pe un prototip deja făcut în China - ci de a concepe aici noul produs, de a nu crede că Apple şi Samsung merită totul inclusiv pe piaţa ceasurilor inteligente - ar trebui să-i încurajeze şi pe alţi antreprenori să încerce să vină cu produse proprii cu care să iasă pe pieţele externe.
6. Noua generaţie din IT lucrează global şi începe să nu mai caute băncile pentru finanţări. La fel ca antreprenorii din industria de înaltă tehnologie din alte ţări, şi românii încep să-şi desfăşoare operaţiunile la nivel global - lucrând de la distanţă cu specialişti din diferite colţuri ale lumii - şi căutând finanţare nu la bănci - care nu au expertiza de a gestiona asemenea afaceri - ci prin platformele internaţionale de crowdfunding precum Kickstarter sau IndieGoGo - unde banii vin direct de la utilizatori, iar contribuţiile mici ale sute, mii sau zeci de mii de oameni pot finanţa şi proiecte cu costuri destul de mari.
Un exemplu este compania NSKN Games, fondată în 2011 de trei români, Andrei Novac, Florin Neacşu, Vlad Sladariu, împreună cu Agnieszka Kopera, care a reuşit să obţină peste 95.000 de dolari de pe platforma americană de crowdfunding kickstarter.com pentru proiectul „Progress: Evolution of Technology“, de aproape 5 ori mai mult decât suma necesară pentru a începe producţia jocului. La fel ca alţi jucători din noul val de companii de IT, NSKN Games nu are operaţiuni într-o singură ţară. Compania are sediul central la Bucureşti şi un birou în Polonia, însă are colaboratori şi din alte ţări, cum ar fi SUA.
Această “specie” nouă de antreprenori, care nu merge la bancă pentru credit ci se duce direct online la utilizatori să le ceară bani, şi care nu închiriază neapărat etaje întregi din clădiri de birouri pentru că lucrează cu cei mai buni specialişti în diferite domenii aflaţi în diferite colţuri ale lumii - este minoritară acum, dar arată care sunt tendinţele.
7. Numărul tot mai mare de smartphone-uri, tablete şi conexiuni la net aduce noi jucători în online. Serviciile de date, care au avut anul trecut o contribuţie semnificativă la revenirea pe creştere a veniturilor pentru operatorii de comunicaţii au continuat să crească şi în acest an. O jumătate din telefoanele vândute sunt smartphone-uri acum faţă de 15% acum trei ani, conform datelor Orange, liderul pieţei de telefonie mobilă.
Pe măsură ce numărul de utilizatori creşte iar aceştia încep să consume tot mai mult servicii inclusiv de pe echipamente mobile - care permit fără mari probleme chiar şi comandarea unor produse din magazine online, schimbările încep să apară şi în alte zone decât cea a magazinelor IT&C: Ikea a lansat recent sistemul de vânzări online, rivalii de la Mobexpert pregătesc de asemenea unul iar lanţul Mega Image - despre care se speculează că va intra în spaţiul online printr-un parteneriat cu eMag - a făcut un prim pas în zona digitală lansând magazinul online pentru produsele congelate comercializate sub brandul AB Cool Food. Intrarea Mega Image pe piaţa comenzilor online ar completa eforturile în acest sens făcute până acum de jucători precum Carrefour, Cora sau Metro.
8. Ajutoare de stat pentru multinaţionalele IT&C. Dar pentru start-up-uri ? Dar pentru universităţile tehnice? În perioada de un an de zile încheiată în iunie 2014 statul român a semnat pentru acordarea unor ajutoare de stat de 134 mil. euro pentru crearea a 6.124 de locuri de muncă. Beneficiarii: un număr nesemnificativ de firme cu acţionari români şi o lungă listă ce conţine numeroase companii din elita industriei IT&C, de la IBM până la SAP sau Microsoft. Este foarte bine că toate aceste companii vin în România şi vor instrui câteva mii de oameni ce înseamnă să lucrezi eficient, pe care îi vor pune în contact cu noi tehnologii şi cu clienţi cu pretenţii de vârf.
Avem însă în faţă o eroare de strategie - cum să aloci 134 mil. euro pentru acest proiect şi să nu investeşti pe de altă parte în extinderea spaţiilor pentru “fabricile” care scot “materia primă” pentru aceste centre - universităţile tehnice? Politehnica din Bucureşti aşteaptă spre exemplu de zece ani bani pentru o nouă clădire, pentru a-şi extinde numărul de studenţi.
Dar dincolo de acest lucru - de ce nu profită în mod inteligent statul de zecile de mii de români care învaţă business în aceste multinaţionale - ajutându-i pe cei care vor să plece din corporaţii pentru a-şi lansa un business propriu, local?
Statul nu trebuie să o ia neapărat de la zero, nu trebuie să creeze nişte mamuţi birocratici în care să pună “sinecurişti” la conducere pentru a sprijini start-up-urile ci poate alege calea simplă - să finanţeze expansiunea celor câteva iniţiative private deja existente.
9. Expansiunea operatorilor de telecom către noi zone de business. Poate mai lent decât pe alte pieţe şi în România începe să se vadă cum operatorii de comunicaţii încep să devina furnizori pentru noi tipuri de servicii şi produse şi nu doar simple magazine de unde cumperi posibilitatea de a vorbi la telefon sau de a trimite mesaje.
Două dintre cele mai vizibile iniţiative sunt cele legate de intrarea operatorilor de telefonie mobilă pe teritoriul serviciilor de transfer de bani direct de pe telefon, fie că este un terminal simplu sau unul inteligent. Primul pas l-a făcut Vodafone cu serviciul M-Pesa, dar în acest an va intra pe piaţă şi Orange cu o ofertă asemănătoare.
Sunt doar primii paşi, mici, dintr-o călătorie mai lungă, la capătul căreia operatorii vor dori să ne vândă cât mai multe servicii pe lângă cele de telecom, pentru a se asigura că nu vom fugi la prima ofertă către un rival.
Mai puţin vizibilă marelui public însă de impact este de exemplu strategia Romtelecom de a livra soluţii integrate IT&C pentru companii din diferite domenii. Cu veniturile obţinute anul trecut din livrarea de soluţii integrate Romtelecom este cel puţin în top 10 integratori IT&C din România.
10. Continuă investiţiile în 4G şi fibră optică - vom avea măcar “autostrăzi” pentru net. Dacă România nu are încă nicio autostradă care să facă legătura între est şi vest ci doar diferite bucăţi de “şosele” în diferite faze de construcţie, competiţia dură dintre operatorii privaţi - şi investiţiile lor - continuă să ţină România în topul ţărilor cu cele mai ridicate viteze de acces la internet din lume, cu unele dintre cele mai performante infrastructuri fixe şi mobile.
Operatorii şi-au cotinuat investiţiile în reţelele fixe şi mobile în prima jumătate a acestui an, Orange anunţând - spre exemplu - că acoperă cu noua sa reţea 4G peste 1.000 de localităţi sau 50% din populaţia României. Şi Vodafone şi Cosmote au anunţat că au continuat investiţiile în reţelele de comunicaţii.
Pe de altă parte Romtelecom are în plan să conecteze în acest an alte câteva sute de mii de gospodării la reţeaua de fibră optică, iar RCS&RDS şi-a continuat la rândul său expansiunea infrastructurii. Şi UPC a anunţat la rândul său că din bugetul de investiţii de 30 mil. euro din acest an o mare parte va fi direcţionată către reţea.
