Mass-media romaneasca a fost inundata practic in ultimele luni de stiri referitoare la initiativele guvernamentale privind comertul electronic, precum si de articole, reportaje si relatari despre evolutia afacerilor electronice pe plan mondial.
Care este insa situatia reala a e-business-ului in Romania si cum se vede acesta prin ochii utilizatorului ?
In clasamentele referitoare la gradul de informatizare, Romania ocupa in prezent un loc deloc onorabil si anume ultimul in Europa de Est.
Chiar si vecinii nostri bulgari aloca pentru IT&C, in fiecare an, aproximativ un procent din PIB (sau 13 euro pentru fiecare dintre cele 8 milioane de locuitori) in timp ce Romania aloca doar jumatate de procent din PIB - sau 7 euro pentru fiecare din cele aproape 23 de milioane de locuitori.
Decalajul - ce continua sa se adanceasca - este unul dintre motivele pentru care Grupul de promovare a tehnologiei informatiei (GPTI) a aprobat saptamana trecuta cele 24 de proiecte gandite pentru accelerarea iesirii Romaniei din zona cenusie a hartilor IT.
Intentiile onorabile ale Ministerului comunicatiilor si tehnologiei informatiei (MCTI) vor gasi insa in urmatorii doi-trei ani in majoritate clienti romani care fie nu stiu la ce se refera semnatura electronica, ce inseamna comert electronic si e-business sau pur si simplu nu stiu sa utilizeze un PC, fie au notiunile, dar nu le pot pune in practica decat in cele cateva ore pe care si le pot permite la un Cafe Internet.
Potrivit proiectelor GPTI, singurii ce vor avea de castigat - din punct de vedere al introducerii tehnologiei - vor fi copii si o parte dintre profesori.
Astfel, se asteapta ca la sfarsitul anului viitor sa fie posibil accesul larg al copiilor la calculator si Internet, iar in 2004 sa existe o forta de munca slab calificata dar familiarizata cu calculatorul.
In cazul proiectelor destinate cetatenilor - Info-Chiosc, reteaua nationala de servicii informatizate, Cyber-Center, piata virtuala si referendum electronic - MCTI intentioneaza ca acestea sa fie finalizate la sfarsitul acestui an.
Ce impact vor avea insa proiectele de mai sus, in conditiile in care, potrivit declaratiilor ministrului Dan Nica, doar aproximativ 4 milioane de romani au acces la un calculator?
In acest punct, trebuie mentionata propunerea deputatului Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei parlamentare pentru tehnologia informatiei si comunicatii, referitoare la deducerea pretului unui calculator din impozitul pe venitul global, pe o perioada de cinci ani.
Pentru aplicarea unei asemenea initiative insa, trebuie efectuate mai intai modificari legislative, proces care se poate prelungi pana in 2003 - 2004.
Situatia pare mult mai roza in ceea ce priveste posibilitatile firmelor de a intra in noua economie. Astfel, la sfarsitul acestui an MCTI doreste ca agentii economici sa poata utiliza semnatura electronica cel putin in relatiile firmelor cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), Ministerul finantelor (MF) si departamentul de compensare al Ministerului Industriei (MIR).
In plus, prin proiectul de solutie B2B pentru servicii vamale, cel al retelei nationale de servicii informatizate si proiectul extinderii sistemului informatic pentru urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de declaratii pe web - prevazute si ele pentru finalizare in acest an - firmele vor avea astfel toate instrumentele la e-indemana.
In ceea ce priveste partea legislativa, majoritatea legilor fundamentale pentru comertul electronic au fost elaborate (vezi caseta), in prezent acestea aflandu-se in diverse stadii de elaborare sau adoptare (la Guvern, la Senat sau la Camera Deputatilor). Potrivit lui Varujan Pambuccian, ce mai lipseste este Legea notarului electronic.
Legile e-business
Legea privind semnatura electronica, adoptata de Camera si Senat, in prezent la mediere
Legea privind comertul electronic, nu a venit de la Guvern
Legea privind protectia datelor personale, dezbatuta in Comisie la Camera Deputatilor, urmeaza sa intre in plen. A fost adoptata de Senat.
Legea cadru privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie - a fost sesizata Comisia IT, urmeaza sa fie dezbatuta in aceasta saptamana (probabil miercuri).
Legea privind datele personale-initiata de deputatul UDMR Marton Arpad- este la Comisia de specialitate a Camerei.
Cu ce va ajuta unele proiecte GPTI:
- introducerea calculatoarelor si Internet-ului in scoli: 1300 de licee dotate cu 8 calculatoare, un server, acces Internet, un video proiector, server de posta electronica; 16.000 de unitati scolare dotate cu cel putin un calculator; in 2003, atingerea unui nivel minimal de un laborator IT in fiecare scoala
- retea nationala de servicii informatizate, prin care sa puteti primi pensiile, plati impozitele, furnizorii de apa, energie termica si electrica, gaze; plata electronica a serviciilor de telecomunicatii, radio si TV; achitarea online a abonamentelor pentru serviciile de transport local sau orasenesc; servicii de posta, rezervare/vanzare bilete de calatorie, plata amenzi, taxe de timbru si inregistrare
- acces pe web pentru vanzarea-cumpararea electronica de bunuri si servicii
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
