„Dispozitivele «purtabile» rămân încă un segment de nişă în România, în condiţiile în care şi disponibilitatea acestor produse este limitată deocamdată. În 2015 vânzările de dispozitive «purtabile» au crescut la 23.000 de unităţi. Aceste produse sunt populare în special în rândul consumatorilor tineri“, se arată în studiul Euromonitor care analizează piaţa locală de brăţări şi ceasuri inteligente.
În vara acestui an, eMag, cel mai mare retailer online de pe plan local, estima vânzări totale de circa 35.000 de unităţi de dispozitive „wearables“ pentru finele lui 2015 în România.
Piaţa de dispozitive „purtabile“ a luat naştere în urmă cu peste doi ani, când au început să fie dezvoltate o serie de brăţări inteligente pentru sport (monitorizează numărul de paşi făcuţi, distanţa parcursă, numărul de calorii consumate, precum şi calitatea şi durata somnului), dar şi ceasuri inteligente care pot fi folosite ca o extensie a smartphone-ului (permit în plus citirea notificărilor, preluarea apelurilor, vizualizarea stării vremii sau a orei).
Până acum, brăţările inteligente care monitorizează activitatea fizică a utilizatorilor au fost cele mai populare şi vândute în rândul consumatorilor din România. Printre cei mai mari producători de brăţări de sport sunt companiile americane Fitbit, Jawbone şi Garmin.
„În România sunt doar două branduri notabile de dispozitive «wearables» anul acesta – Fibit şi Garmin. Modelul Fitbit Flex este cel mai popular, având o cotă de piaţă de 45% din punct de vedere cantitativ“, conform datelor Euromonitor.
Fitbit Flex a fost printre primele modele de brăţări inteligente de pe piaţă. Start-up-ul american mai avea şi are de asemenea în portofoliu şi alte dispozitive care monitorizează activitatea sportivă, însă care se prind de haine cu un clips, nefiind încorporate într-o brăţără pentru a putea fi purtată la mână.
Practic, dispozitivele care monitorizează activitatea sportivă se regăsesc sub trei forme - brăţară, ceas sau de tip „clips“. Aproximativ toate funcţionează după acelaş principiu, având senzori încorporaţi care detectează mişcarea (giroscop şi accelerometru) şi altitudinea (altimetru). Aceştia sunt senzorii de bază ai unei brăţări pentru sport, la care se pot adăuga şi senzori pentru temperatură şi pentru monitorizarea bătăilor inimii.
Pentru a putea vizualiza datele colectate prin intermediul senzorilor, producătorii de brăţări inteligente au dezvoltat şi aplicaţii mobile dedicate care se conectează la dispozitivul de monitorizare prin tehnologia „Bluetooth Low Energy“. Astfel, utilizatorii pot vedea câţi paşi au făcut, ce distanţă au parcurs, câte calorii au consumat, cum şi cât au dormit şi pulsul.
Fitbit, Jawbone şi Garmin au lansat anul acesta mai multe modele noi de brăţări de sport care permit şi monitorizarea bătăilor inimii, această funcţie devenind treptat o funcţie de bază pentru astfel de dispozitive (care nu era disponibilă pentru primele modele).
Preţul unei brăţări de sport lansate în 2015 variază între 500 lei şi 1.000 de lei, în funcţie de model, caracteristici şi culoare. Modele mai vechi, lansate în 2013 sau 2014, precum Fitbit Flex sau Misfit Shine sau Flash, costă circa 450 de lei sau chiar mai puţin. De asemenea pe piaţă au apărut o serie de modele mai ieftine dezvoltate de diferite start-up-uri. Un model deosebit de dispozitiv care monitorizează activitatea sportivă este cel produs de start-up-ul francez Withings. Acesta a dezvoltat practic un ceas cu model clasic (Withings Activité) care înregistrează însă mişcările utilizatorului.
Pe piaţa dispozitivelor „purtabile“ au intrat şi mari producători de software - Microsoft - şi de echipamente telecom şi electronice - Huawei, aceştia lansând anul acesta modelele Microsoft Band 2 şi Huawei TalkBand. Compania chineză Xiomi concurează de asemenea pe această piaţă cu modele de până în 200 lei.
Peste 200.000 de unităţi în 2020
Piaţa de dispozitive „purtabile“ avansează treptat, atât la nivel mondial, cât şi local, datele Euromonitor anticipând o creştere anuală medie de 55% a volumului de vânări din România în următorii cinci ani.
„Având în vedere că aceste tipuri de produse sunt noi pentru majoritatea consumatorilor din România, volumul de vânzări al acestora va creşte în următorii ani. Volumul de vânzări va creşte cu o rată anuală medie de 55%, urmând să atingă 212.000 de unităţi în 2020.“
