Anul 2002 este ultimul an de monopol in domeniul telefoniei fixe. Cuvantul de ordine in sectorul telecom, fie ca a fost vorba de autoritati sau de companii, a fost pregatirea pentru liberalizarea deplina a acestei piete. Totodata, putem remarca o orientare mai accentuata a operatorilor spre clientii din sectorul business, capabili sa absoarba servicii mai sofisticate si, prin consecinta, aducatoare de venituri mai mari pentru operatori.
Piata telecom: plus 300 mil. $
Fata de anul trecut, in 2002 piata de telecomunicatii din Romania a inregistrat un salt de valoare de aproape 300 de milioane de dolari (17,64%), ajungand la circa doua miliarde de dolari, conform unui studiu Roland Berger Strategy Consultants.
Cea mai mare pondere in structura acestei piete este detinuta de segmentul telefoniei fixe - 47%, urmat de telefonia mobila - 40,2% si cel al transmisiilor de date, acces Internet si servicii CATV - 12,8%.
O evolutie alerta a avut in continuare telefonia mobila. Pentru sfarsitul acestui an analistii apreciaza ca rata de penetrare a telefoniei mobile va fi de 21,25%, fata de 0,87% la finele lui 1997. La 31 decembrie 2002, Orange spera sa ajunga la 2,2 milioane de clienti iar MobiFon (Connex), la 2,6-2,7 milioane.
Anul 2002 a adus si o rasturnarea a raportului utilizatori telefonie fixa/utilizatori telefonie mobila in favoarea celor din urma.
Legi inedite pentru o concurenta inedita
Anul 2002 a adus in domeniul telecom si un pachet legislativ care stabileste regulile jocului concurential din telecom de dupa 1 ianuarie.
Ministerul Comunicatiilor si tehnologiei informatiei a incercat - prin initiativele legislative necesare liberalizarii pietei telefoniei fixe - sa elimine orice bariera, alta decat cea legata de respectarea calitatii, din fata companiilor interesate sa intre pe aceasta piata. Astfel, este de ajuns o notificare adresata Autoritatii pentru Reglementari in Comunicatii (institutie nou creata, autonoma), pentru a intra in randul furnizorilor de servicii de telefonie. Nu a mai fost nevoie deci de greoaia organizare de licitatii pentru acordarea de licente, idee avansata la un moment dat. Totodata, legislatia in domeniu este armonizata cu prevederile ultimelor directive privind comunicatiile aprobate de Uniunea Europeana la inceputul acestui an, ceea ce va simplifica semnificativ adaptarea la pretentiile europene in telecom cand va veni vremea ca Romania sa faca parte din UE. "Momentul 1 ianuarie 2003 gaseste astfel Romania pregatita pentru liberalizarea completa a pietei de comunicatii", apreciaza ministrul de resort Dan Nica.
Tendinta: convergenta retelelor
Fata de anul trecut, pe piata de cablu TV nu au mai avut loc consolidari spectaculoase, cu exceptia filialei locale a liderului european in domeniu, UPC, care s-a remarcat prin fuziunea interna a retelelor cu actionar comun. Astfel, UPC urmareste sa ajunga la o cota de piata de 10% si sa-si consolideze pozitia a treia pe piata CATV dupa Astral Telecom si RCS&RDS.
Daca pe piata CATV a fost deci relativa liniste, pe cea a Internetului am asistat la cateva miscari interesante: Astral Telecom a finalizat preluarea Dynamic Network Technologies (2 mil.USD), iar RCS&RDS a achizitionat TotalNet ( 1 mil. USD). De asemenea Orange Romania si-a inceput activitatea de furnizor de Internet, fara sa-si propuna insa sa ofere astfel de servicii pe scara larga.
Piata de Internet si transmisii de date in 2002 a aratat o orientare clara catre convergenta retelelor separate de comunicatii. Apar astfel canale de comunicatii capabile sa transporte voce, video si date utilizand o singura infrastructura. Ce a determinat aceasta tendinta in serviciile operatorilor de cablu? Unul dintre principalele motive consta in reducerea costurilor, pentru ca se utilizeaza aceeasi infrastructura pentru intreg spectrul de comunicatii necesar unui business, explica Alexandru Hurdubaie, data director la Connex. Altfel spus nu-ti mai este necesar cate un canal de comunicatie pentru fiecare tip de comunicatie. Un alt motiv important este ca acest tip de retele "omnipotente" sunt necesare mult asteptatului moment al liberalizarii pietei de comunicatii, mai spune Hurdubaie.
Un puternic pluton bate la usa telefoniei fixe
In acest an, si-au anuntat intrarea pe piata telefoniei fixe de la 1 ianuarie cateva firme puternice, unele dintre ele cum ar fi SNCFR sau Transelectrica cu alt obiect de activitate decat comunicatiile.
In acest pluton se remarca principalii doi jucatori pe piata CATV, si anume RCS&RDS si Astral, care fiiind si furnizori importanti de Internet "si-au urmarit reciproc miscarile inaintea marii provocari care insemna intrarea in competitie cu RomTelecom, moment in care clientii lor vor putea sa comande, in acelasi pachet, servicii de telefonie, transmisii de date, Internet, video", dupa cum explica Valentin Negoita, director executiv al Asociatiei de Comunicatii prin Cablu.
Anul 2002 s-a remarcat si prin investitii in infrastructura - unele substantiale - pe care operatorii telecom dar si alte companii (SNCFR, Transelectrica) le-au facut, mai ales in ceea ce priveste fibra optica. Am asistat, tot in acest an, si la un interesant parteneriat intre o companie de stat, S.N. Radiocomunicatii, si una cu capital privat RCS&RDS, care prevede stabilirea in comun a strategiilor pe noua piata a telecomunicatiilor, dar si folosirea in comun a infrastructurii de fibra optica dezvoltata de RCS&RDS.
2002 a adus si o clarificare in privinta tipurilor de servicii de telefonie pe care noii intrati pe piata le vor oferi. Astfel, daca la inceputul anului existau destule voci care sa spuna ca RomTelecom va fi atacat pe toate segmentele, cu timpul lucrurile s-au lamurit: vor aparea oferte mai ales pe traficul interurban si international, si mai putin pe cel local. De asemenea, tinta predilecta a noilor operatori va fi segmentul business, mare consumator de comunicatii diversificate si in cantitate mare si capabil deci sa genereze si venituri semnificative.
RomTelecom: grecii devin majoritari si schimba managerul
Dupa negocieri indelungate si tumultoase, compania elena OTE a reusit sa incheie un acord cu guvernul roman prin care sa-si majoreze cota detinuta la RomTelecom de la 35% la 54%. Proiectul de lege in acest sens, aflat in dezbaterea Parlamentului prevede un sir de tranzactii a caror valoare se ridica la aproximativ 273 milioane dolari. Grupul elen si-a mai luat obligatia de a vira in contul RomTelecom, intr-o perioada cuprinsa intre trei si sase luni, a unei sume de 250 milioane dolari, obtinuta dintr-un credit bancar cu garantia OTE. Lucrurile sunt departe de a se linisti la RomTelecom. Luna aceasta, OTE a anuntat autoritatile romane ca nu va transfera nici un ban catre Bucuresti si nu va face publice planurile privind RomTelecom pana cand nu vor fi lamurite "anumite chestiuni". Surse din piata telecom descifrau in anuntul grecilor nemultumiri legate de tarifele de interconectare cu alti operatori telecom necesare liberalizarii telefoniei fixe din 2003. Surpriza cea mai mare a fost insa recenta plecare "la cerere" a directorului general la RomTelecom Panagotis Kargados si inlocuirea lui cu vicepresedintele OTE, George Scarpelis. Declaratiile oficiale legate de aceasta schimbare de management au fost laconice si au generat numaroase se3mne de intrebare.
Pregatiri pentru liberalizarea pietei de telefonie fixa
Anul 2002 a stat si sub semnul pregatirilor pentru sfarsitul monopolului RomTelecom pe piata telefoniei fixe. Ministerul Comunicatiilor si tehnologiei Informatiilor a pregatit legislatia necesara, printre prevederile importante remarcandu-se aceea ca nu mai este nevoie de o licitatie pentru licente, ci doar de indeplinirea unor conditii si de o notificare prealabila din partea companiilor interesate sa ofere astfel de servicii. A fost creata totodata Autoritatea Nationala pentru Reglementari in Comunicatii ( ANRC), institutie care va avea printre sarcinile principale sa "arbitreze" mediul concurential de dupa 1 ianuarie in telefonia fixa.
De cealalta parte, companiile interesate sa intre pe aceasta piata, cum ar fi RCS&RDS, Astral Telecom, S.N. Radiocomunicatii, Transelectrica, SNCFR - au facut inverstitii semnificative in infrastructura si si-au pandit reciproc miscarile pentru realizarea celor mai bune planuri de afacere.
e-licitatie.ro: afaceri online de 45 de milioane de euro
Lansat pe 4 martie 2002, sistemul electronic de achizitii publice inregistra la jumatatea lunii decembrie peste 35.000 de tranzactii incheiate, cu o valoare totala de aproximativ 45 de milioane de euro si o medie a economiilor realizate de 21%. Alte 7.000 de tranzactii urmeaza a fi finalizate in aceasta saptamana.
Sistemul electronic de achizitii publice a pornit de la proiectul pilot realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in anul 2001. La putin timp de la finalizarea proiectului pilot, guvernul a apreciat ca oportuna extinderea sistemului electronic de achizitii publice la nivel national, incepand cu 2002.
Economiile realizate la bugetul statului prin utilizarea acestui sistem de e-licitatii totalizeaza aproape 350 miliarde de lei in cele zece luni de cand functioneaza .
Peste 800 autoritati contractante si aproape 7.000 de companii ofertante au solicitat inscrierea pe www.e-licitatie.ro. Evolutia tranzactiilor incheiate prin sistemul de e-licitatii in ultimele 10 luni indica o crestere continua a numarului de licitatii derulate, cu o usoara stagnare la nivelul lunilor de vara.
MobilRom a devenit istorie. Traiasca Orange Romania!
In aprilie 2002 Mobil Rom a devenit istorie, facand loc pe piata unui nume cunoscut la nivel international, Orange. Procesul de rebranding a inclus toate tarile unde France Telecom are filiale si s-a declansat in urma achizitiei de catre compania franceza a marcii Orange, in 2000. In urma unor investitii de cateva milioane de dolari, in special la capitolul imagine, Orange Romania iese la lumina, printr-o campanie dirijata de compania de publicitate Tempo Advertising. Birourile companiei se muta intr-un nou sediu, la Europa House, iar magazinele portocalii incep si ele sa impanzeasca tara. Directorul executiv al companiei Bernard Moscheni anunta o noua strategie pentru dealerii Orange: renuntarea la cei care nu se pliaza pe standardele companiei. Tot prin noua strategie compania isi propune sa devina mai dinamica si mai prietenoasa, alegandu-si astfel o noua tinta: tinerii cu varste intre 12 si 20 de ani, prin intemediul cartelelor preplatite (prepay). Orange Romania pleca de la o cota de piata de 44,7% si o baza de 1.650.000 clienti.
MobiFon: restructurarea datoriilor
Pentru MobiFon, 2002 a fost un an fast in privinta finantarii. Compania care ofera serviciile Connex si Xnet a primit in luna august din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si a unui grup de alte institutii financiare, un credit in valoare de 300 de milioane de dolari. Creditul consta intr-un imprumut BERD in valoare de 230 de milioane de dolari, din care 120 de milioane de dolari au fost furnizati de banci comerciale internationale. La aceasta suma se adauga doua imprumuturi in valoare de cate 35 de milioane de dolari, acordate de Export Development Canada si Nordic Investment Bank. MobiFon si-a pastrat primul loc pe piata telefoniei mobile din punct de vedere al numarului de utilizatori.
Zapp: o alta strategie, un alt sef
In aprilie, operatorul Zapp era inca preocupat sa devina un furnizor puternic de voce pe piata romaneasca a telefoniei mobile. Strategia a esuat, compania cheltuind 10 milioane de dolari intr-o campanie publicitara nu prea inspirata. Consecinta a fost schimbarea directiei de dezvoltare, dar si a conducerii. In fruntea companiei a venit Cuneyt Turktan, fostul presedinte al operatorului turc de telefonie mobila Turkcell. Strategia pe care Zapp a urmat-o in ultimele luni s-a orientat catre promovarea serviciilor integrate de date si voce, mai ales pentru sectorul business ( 80% dintre clientii companiei). Zapp, singurul operator roman de telefonie mobila in sistem CDMA (Code Division Multiple Access) este preocupat de atingerea unui grad cat mai mare de acoperire nationala care este acum este de 50% la nivel national si de 85% la nivel urban. Zapp incheie anul cu peste 70.000 de clienti.
Maturizare cu pasi mici
Piata IT romaneasca a continuat si in acest an procesul de maturizare, dar pasii au fost mici, apreciaza Valentin Aninoiu, directorul general IBM Romania. Structura pietei romanesti, in care peste 50% din cheltuielile IT sunt indreptate catre achizitia de calculatoare personale ne indica faptul ca avem inca de a face cu o piata in formare. Ponderea cheltuielilor pentru servici si software este inca redusa, iar ritmul de crestere valorica a pietei totale IT este estimat a fi in jur de 10-12% in acest an fata de 2001, explica Valentin Aninoiu.
Chiar daca aceasta rata de crestere este ceva mai mare decat media mondiala (8% in 2001), cu cheltuieli IT de sub 20 de dolari pe cap de locuitor, fata de o medie in Uniunea Europeana de 570 UDS pe cap de locuitor, este evident ca avem mult de recuperat in acest domeniu", a conchis seful IBM Romania.
In topul evenimentelor din acest an s-au aflat, in 2002, cele legate de solutiile de gestiune a intreprinderii. Valoarea pietei romanesti de aplicatii software ERP(Enterprise Resource Planning) este estimata pentru acest an la 13 milioane de dolari, fara a include vanzarile din domeniul bancar (estimari Roland Berger). Chiar daca valoarea pietei este redusa, jucatorii din domeniu au constatat o crestere a interesului companiilor romanesti de a achizitiona aceste solutii, ca o cale de a rezista concurentei si de reducere semnificativa a costurilor. Un semn al dinamicii pietei ERP este si deschiderea unei reprezentante la Bucuresti al gigantului german SAP, care timp de mai multi ani a tatonat zona prin intermediul dealerilor. Prin stabilirea unui birou in Romania, compania SAP a dat un semnal clar ca procesul de maturizare al acestei piete s-a accelerat. Parere impartasita si de directorul unei alte companii internationale importante, LLP Bucuresti: Mihai Chirita observa ca in acest an managerii companiilor autohtone au inceput sa-si puna mai des o serie de intrebari fundamentale cum ar fi cele legate de eficienta solutiilor ERP, de rata de recuperare etc. Importanta dezvoltarii pietei ERP nu consta doar in posibilitatea aparitiei unui management de calitate cam in orice intreprindere, dar si in faptul ca potenteaza si dezvoltarea comunicatiilor pentru ca presupune si realizarea unei infrasctructuri pentru schimbul de date intre diversele compartimente si locatii ale unei companii.
In acest peisaj, anul 2002 a adus si fuziunea filialelor din Romania a companiilor austriece S&T si Plaut (unul dintre cei mai mari integatori de sisteme informatice, respectivjucator important pe piata serviciilor de consultanta in business management in Europa). Ce se urmareste prin aceasta fuziune? Cucerirea unui loc cat mai important pe piata autohtona si pe cea est europeana de business management.
Pana la 12 ani inchisoare pentru infractorii informatici
Daca e sa ne intoarcem la domeniul legislatiei, remarcam ca in acest an Guvernul a adoptat Legea pentru prevenirea si combaterea criminalitatii informatice care prevede amenzi de pana la 50 de milioane de lei si inchisoare de pana la 12 ani pentru infractiuni contra confidentialitatiin si integritatii datelor si sistemelor informatice. Legea va completa Codul penal si Legea comertului electronic care face referire la falsificarea instrumentelor de plata electronica si tranzactii electronice frauduloase.
Hewlett-Packard si Compaq: fuziune reusita si pe plan local
Hewlett-Packard Romania a incheiat cu succes in acest an fuziunea cu firma Compaq Romania, in cadrul celei mai mari tranzactii mondiale din IT.
O data cu finalizarea fuziunii, noua HP Romania a terminat si anul fiscal 2002 cu rezultate financiare peste asteptari; cifra de afaceri a fost cu un milion de dolari mai mare decat veniturile cumulate obtinute de filialele romanesti ale Hewlett-Packard si Compaq in 2001.Doi dintre cei mai importanti membri ai conducerii Compaq Romania, directorul general Mihai Pascadi si directorul de vanzari Calin Tatomir nu s-au alaturat noii echipe HP preferand sa-si inceapa propriile afaceri in domeniul consultantei de afaceri."Pentru Hewlett-Packard Romania, anul 2002 a fost un an care ne-a pus la incercare mai mult ca oricand, dar care a fost in acelasi timp si foarte bun, pentru ca ne-am atins obiectivele propuseprintre care obtinerea unor rezultate echilibrate pe toate liniile de produse, consolidarea marcii, precum si castigarea de clienti noi", apreciaza directorul general HP Romania Radu Enache.
Semn bun: germanii SAP, la Bucuresti
Dupa ce a activat pe piata romaneasca timp de mai multi ani prin intermediul diversilor parteneri locali, cel mai mare producator european de software, grupul german SAP, s-a decis sa vina "in persoana" la Bucuresti. Pe 6 noiembrie 2002, a fost lansat oficial reprezentanta SAP Romania. Printre partenerii care au reprezentat interesele SAP in Romania pana atunci au fost companiile Integrator, Plaut, IBM si Siemens Business Services.Obiectivele noii reprezentante nu sunt deloc modeste. Desi compania are deja in Romania peste 45 de clienti printre care Alcatel, Danone, Electrica, Holcim, Metro sau Tarom, noua conducere a reprezentantei de la Bucuresti a SAP doreste o cota de piata de 50% adica "jumatate din valoarea vanzarilor de software", conform directorului reprezentantei SAP de la Bucuresti, Valentin Tomsa.
Microsoft: Windows XP Professional in limba romana
Pentru filiala de la Bucuresti a companiei Microsoft, anul 2002 a insemnat lansarea variantei in limba romana a sistemului de operare Windows XP Professional si pregatirea scoaterii pe piata a familiei de softuri pentru servere Windows .NET.Anul 2002 a fost de bun augur pentru filiala locala a celui mai mare producator mondial de software si din punctul de vedere al finantelor. Microsoft Romania a reusit in acest an sa-si sporeasca cu 27% veniturile fata de exercitiul fiscal precedent."Ceea ce merita mentionat este cresterea pietei IT din Romania ca urmare a indentificarii oportunitatilor in zona proiectelor guvernamentale si a celor din clasa enterprise", spune Silviu Hotaran, director general la Microsoft Romania.Aceasta tendinta s-a facut remarcata si la Microsoft Romania, veniturile companiei obtinute in 2002 din zona enterprise fiind cu 57% mai mari decat in anul anterior.
Software-ul bancar, o afacere care atrage
In octombrie compania elvetiana Temenos, unul dintre cei mai importanti furnizori mondiali de software bancar, a cumparat pachetul majoritar de actiuni la firma romaneasca Logimax, integrator de sisteme informatice. La acel moment, desi nici una dintre firme nu a declarat valoarea tranzactiei, piata estima ca aceasta s-ar fi putut ridica la un milion de dolari. Achizitia
Printre clientii Logimax se numara Banca Nationala a Romaniei, BCR, Finansbank, SIF Muntenia si International Leasing.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
