Un grup de cercetatori de la universitatea spaniola Jaume I lucreaza la un robot bibliotecar care sa multumeasca orice cititor. Prototipul este inzestrat cu camere video si senzori pentru a localizarea cartilor si un brat pentru manipularea acestora. Exista astfel speranta ca intr-o zi, echipe de roboti ar putea lucra in biblioteca in locul oamenilor. Principala problema in exploatarea robotilor in afara liniilor tehnologice din fabrici este siguranta oamenilor din jur, spune Angel del Pobil, profesor al universitatii spaniole. Nu se stie la ce ar putea duce amestecul dintre oameni si roboti in medii pline de obstacole ca birourile, de exemplu. Profesorul Pobil crede ca cel mai potrivit loc public in care pot fi introdusi robotii sunt bibliotecile. "O biblioteca este un mediu semi-structurat. Intalnesti oameni, dar nu sunt asa multi ca intr-un aeroport. Noi credem ca este un mediu populat controlat in care robotii ne pot servi cu succes", spune Pobil intr-un interviu al BBC. "Robotul este un vehicul pe trei roti, un brat cu sapte articulatii, doua degete care formeaza un cleste si doua camere video foarte mici montate la baza clestelui. In cleste sunt incorporati patru senzori care detecteaza forta de strangere", explica Pobil. Cand robotului i se cere o carte, sistemul de recunoastere a vocii identifica titlul cartii din baza de date a bibliotecii si afla la ce raft trebuie sa o caute. Baza de date nu furnizeaza decat o locatie aproximativa a cartii asa ca robotul trebuie sa se deplaseze pana la raft si sa identifice cartea folosindu-si sistemul de ghidare laser si sa scaneze zona pe o raza de patru metri. "O data ce robotul ajunge la raft, incepe sa-si foloseasca camerele video. Misca bratul si face o poza cu raftul. Poate citi titlurile si pozitia cartii folosindu-si sistemul de procesare al imaginii si softul de recunoastere a caracterelor", spune Pobil. O data ce localizeaza cartea, trebuie sa o ia de pe raft, ceea ce nu este atat de usor precum pare. Pentru acest lucru, echipa a creat niste degete speciale, ca niste unghii de lungimi diferite. "Pentru mine, acesta a fost cel mai greu lucru. Celelalte componente erau tehnologii deja aplicate. Degetele robotului le imita in miscare pe cele umane. Senzorii tactili analizeaza si trimit datele privind forta aplicata, iar reglarea acesteia devine un proces lent. In primele experimente, robotul a distrus cartile pentru ca le strangea prea tare. Acum le apuca cu grija", spune Pobil. "In cinci ani am putea vedea echipe de roboti care sa caute si sa aduca cartile din rafturile bibliotecilor. Ar putea lucra chiar si noaptea la inventarul cartilor sau la cartografierea bibliotecii. Robotii nu isi dau seama nici un moment ca substituie oameni, dar nici nu vor cere amenzi pentru intarzierea returnarii unei carti", adauga Pobil. O alta echipa din Japonia lucreaza la un sistem similar, dar proiectul lor se bazeaza pe realizarea unor roboti controlati prin Internet care sa caute si sa citeasca cartile. Pobil spera intr-o colaborare cu japonezii pentru a crea un sistem complet. Acest lucru ar insemna ca peste cativa ani, cineva din Marea Britanie ar putea intra pe Internet sa ceara un pasaj dintr-o carte din Statele Unite la ora trei dimineata. Robotul din Statele Unite ar lua cartea din raft, ar da la pagina solicitata de cititor si ar scana continutul pentru a-l trimite apoi prin e-mail. Acest lucru ar economisi o multime de bani investiti in digitalizarea tonelor de carti din biblioteci. In prezent, bibliotecile vor doar sa atraga cat mai multi cititori. "Daca un robot ar tine minte macar ce pasaje a digitizat la cerere, nu ar face aceeasi munca de doua ori pentru un alt client. Singura problema cu aceste inovatii este nevoia de investitii importante in hardware", spune un purtator de cuvant al Consiliului Muzeelor al Bibliotecilor si Arhivelor. claudiu.andone@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
