In urma unor indelungate discutii si dezbateri, Uniunea Europeana a facut recent publica o varianta preliminara a unei noi reglementari asupra comunicatiilor electronice conform careia datele convorbirilor telefonice si ale corespondentei electronice (e-mail) vor fi arhivate de catre operatorii de comunicatii pe o perioada de minimum 12 luni.
Anterior, la summitul din martie al liderilor tarilor Uniunii Europene, masurile specifice comunicatiilor electronice au devenit o prioritate-cheie a planurilor de lupta antiterorista si impotriva criminalitatii informatice, mai ales ca urmare a atentatelor de la Madrid, si a fixat ca data limita de legiferare pan-europeana a acestor noi obligatii luna iunie 2005. In expunerea de motive a acestui act se pomeneste de "prevenirea, investigarea, detectia si inculparea activitatilor criminale, mai ales crima organizata si terorismul". Olanda, actuala detinatoare a presedintiei Uniunii Europene, a intervenit pe draftul actualului proiect, draft prezentat de Marea Britanie, Franta, Suedia si Irlanda in aprilie, coborand la 12 luni termenul initial de 36 de luni de pastrare a acestor inregistrari. Trebuie insa mentionat faptul ca, in prezenta redactare, oricare stat poate sa prelungeasca perioada minima de 12 luni daca "aceasta masura este necesara, oportuna si rezonabila intr-o societate democratica".
Este important de subliniat ca respectivele date, arhivate pe o perioada propusa de un an, nu contin inregistrari ale convorbirilor telefonice sau ale continutului e-mail-urilor, ci in principal identitatea sursei, a destinatarului precum si momentele comunicarii. Totusi, chiar in aceste circumstante, operatorii sunt ingrijorati de investitiile si costurile deloc neglijabile asociate acestor obligatii, precum si de perceptiile potential negative ale pietei referitoare la aceasta stocare.
Deja peste 80 de companii din domeniu acuza lipsa de transparenta si consultare, mai ales din punctul de vedere a specificatiilor informatiilor si limitarilor rezonabile, de care autoritatile au dat dovada pe parcursul redactarii proiectului; exista voci care se intreaba daca autoritatile competente sunt constiente de ceea ce au nevoie si in ce masura.
Pe de alta parte, societatea civila, al carui reprezentant se face Parlamentul European, si-a facut cunoscuta pozitia de aparator al dreptului la viata privata si diverse grupuri de actiune civica se vor implica in dezbaterea noilor prevederi care, asa cum s-a spus deja, sunt parte a unui amplu pachet legislativ destinat luptei antiteroriste.
Argumentele in favoarea unei astfel de legislatii sunt evidente: pericolele crimei organizate, terorismului, fraudelor informatice, xenofobiei si pornografiei infantile distribuite pe Internet sunt din ce in ce mai palpabile si globale. Europa, pana nu demult ferita sau, mai bine zis, afectata in mai mica masura de aceste flageluri s-a trezit, dupa actele de terorism de la Madrid in linia intai a unui nou tip de razboi pe care (din pacate) inca nimeni nu stie cum sa-l castige. Pe de alta parte, desi continutul comunicatiilor electronice nu va fi stocat, organizatia Privacy International ridica problema utilizarii respectivelor date in crearea unei supravegheri a asocierilor, activitatilor si intentiilor virtual ale intregii populatii europene. Se pot identifica astfel cercurile de prieteni, apartenenta la asociatii, itinerariile zilnice ale fiecarei persoane, rutinele de consum, cartile citite etc. Este un model de Big Brother? Poate nu acum insa, pe masura ce datele vor deveni disponibile si algoritmii matematici de studiere si predictie se vor perfectiona, vom asista, pe langa noi succese in lupta impotriva criminalitatii, la noi exemple de folosire abuziva si sau rau-intentionata a acestor date.
Exista o alternativa? Probabil ca nu, mai ales ca in prezent lupta impotriva criminalitatii informatice este o infruntare continua si accelerata intre protectii tot mai sofisticate si organizatii criminale tot mai inteligente si bogate; de fapt cu cat va fi mai mare potentiala prada, cu atat mai multe resurse vor fi puse in joc pentru a ajunge la ea. Escaladarea acestei spirale duce, intr-un ipotetic viitor, la o polarizare maxima intre "good guys", fie acestia indivizi, guverne sau aliante, si "bad guys", indivizi, state sau organizatii globale. Delimitarea acestor grupuri o va da democratic asumarea unor compromisuri negociate intre interesul privat si cel public, compromisuri garantate si supravegheate de autoritatile competente.
Cand Solon din Atena a fost intrebat daca este sigur ca a dat compatriotilor Sai cele mai bune legi, el a raspuns : "Cele mai bune legi pe care ei sunt in stare sa le primeasca".
* Dinu Malacopol este director executiv Internet&Data la operatorul de comunicatii integrate Astral Telecom
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
