Desi GM si Ford au probleme mari pe piata din SUA, ambele companii continua sa pompeze bani in "bancile de joburi", unde salariatii sunt platiti pentru a nu face nimic, scrie The Wall Street Journal.
In luna ianuarie a acestui an, Jerry Mellon a primit cea mai ingrata sarcina din cei 34 de ani in care a lucrat pentru GM. El a fost nevoit sa petreaca o saptamana intreaga in ceea ce angajatii numesc "camera de cauciuc".
"Camera de cauciuc" este un depozit vechi de componente de motoare auto, care nu are nicio fereastra, este mobilata cu mese lungi si poate gazdui cam 400 de lucratori. Angajatii trebuie sa soseasca aici la ora 6, in fiecare dimineata, si sa stea pana la ora 14.30, cu 45 de minute pauza de masa. Un supraveghetor urmareste si indruma din vreme in vreme oamenii care vor sa foloseasca toaleta. Ce au acesti angajati de facut? Nimic.
Acesta este conceptul de "banca de job-uri", un program care ruleaza de douazeci de ani incoace, prin intermediul caruia 15.000 de angajati continua sa fie platiti, chiar daca firma la care lucreaza nu mai are nevoie de serviciile lor. Pentru a beneficia de salarii si bonusuri care de multe ori ajung la 100.000 dolari pe an, muncitorii trebuie sa execute diverse activitati in cadrul acestei companii. Unii fac voluntariat, iar altii si-au reluat deja studiile. Ceilalti insa isi petrec cele opt ore de munca intr-o hala imensa in care sunt depozitate motoare si piese auto.
In aceeasi situatie se gasesc si alte companii din Statele Unite ale Americii, precum Ford Motor. Ele platesc anul acesta intre 1,4 si 2 mld. dolari pentru forta de munca angajata.
In timp ce General Motors da vina pe "costurile mostenite", care includ pensionarea pe caz de boala, aceasta banca de joburi care se formeaza in interiorul companiei ilustreaza problemele cu care se confrunta firma. Documentele arata ca insasi compania a ajutat la crearea ideii de banca a joburilor incepand cu 1984 si, mai mult, a fost de acord cu extinderea sa in 1990, ca stopare a problemelor, pana la imbunatatirea situatiei, cand muncitorii isi puteau relua posturile. Desi aceasta banca de joburi este descrisa ca un program de securitate a locurilor de munca, ea a esuat in stoparea pierderilor acestora in cadrul diviziilor producatoare de masini din Detroit.
Din 1990, lista muncitorilor din unitatea auto GM, care includea si fosta divizie Delphi s-a micsorat la 134.000, de la 358.000 de persoane. Unii dintre angajati s-au retras, au decedat sau si-au gasit alte locuri de munca. Restul au ramas pana acum in jobs bank. In aceasta situatie se afla si Jerry Mellon, de 55 de ani, care a lucrat la GM din 1972. Timp de zece ani s-a ocupat cu proiectarea sistemelor electronice pentru vehiculele prototip. Odata cu divizarea companiei, care a avut loc in 2000, nu a mai fost nevoie de el. Astfel, a apelat la banca de joburi. De atunci, exceptand o perioada in 2001, cand a lucrat la un proiect pentru camioane militare, GM i-a platit salariul intreg de 31 de dolari pe ora, sau 64.500 de dolari pe an plus asigurare medicala si alte beneficii, fara ca acesta sa presteze vreun serviciu.
In prezent numarul muncitorilor de la GM din jobs bank (bancile de joburi) s-a dublat fata de anul trecut, ajungand la 7.500. La acestia se adauga alti 2.100 de angajati disponibilizati luna trecuta cand compania a inchis o fabrica de piese pentru camioane din Oklahoma. Fiecare persoana inseamna costuri intre 100.000 si 130.000 de dolari suportate de GM, costurile totale raportate de companie anul acesta ajungand intre 750 si 900 milioane de dolari.
Un mod prin care angajatii din jobs bank se pot pensiona este participarea la cursuri pe o durata de 8 sau 12 saptamani oferite de GM. La aceste cursuri, Mellon nu a facut altceva decat sa completeze integrame sau sa urmareasca filme despre Razboiul Civil. Ulterior a ajuns si el in "camera de cauciuc". In fiecare zi din saptamana se trezeste la 4:30 pentru a ajunge la timp in camera unde mai intai citeste ziarele sau revistele din ziua aceea si apoi poarta discutii cu colegii sai, sau pur si simplu asteapta ca timpul sa treaca mai repede. Pentru ca i-a fost interzisa aducerea unui pat, si-a improvizat unul din patru scaune unde isi face siesta de dupa-amiaza. "Asteptarea asta ma omoara. Trebuie sa fac ceva. Cel mai rau este ca suntem supravegheati de o persoana tot timpul. Este mai rau ca la liceu", a spus Mellon. El considera ca oamenii continua sa vina aici din cauza unei mentalitati limitate. "Majoritatea persoanelor nu fac altceva decat sa astepte primirea salariului pentru a fi siguri ca-si pot trimite in continuare copiii la scoala", a adaugat el.
De curand Jerry Mellon a gasit o modalitate de a nu mai merge in "camera de cauciuc": voluntariatul. Acesta este o metoda la care recurg multi colegi de-ai sai. Dean Braid, in varsta de 50 de ani, a lucrat in cadrul GM timp de 21 de ani. In ziua de azi, GM ii da 30 de dolari pe ora pentru ca a ajutat la instalarea unor rampe la ferma unui membru din conducerea firmei si pentru ca a reparat motorul unui Ford. Angajatii GM reprezinta mai mult de jumatate din cele14.700 de persoane din jobs bank. Locul doi il ocupa compania producatoare de masini, Delphi, cu 3.600 persoane dupa ce a dat faliment in octombrie, anul trecut.
Chrysler, filiala in cadrul grupului Daimler Chrysler, are 2.500 de oameni, iar Ford 1.100. Numarul va creste in urma celor 60.000 de disponibilizari care vor avea loc in cadrul companiilor auto din Detroit.
Atat Pete Pastillo, fostul sef executiv al Ford, cat si alti specialisti considera bancile de joburi o influenta negativa pentru ca indirect incurajeaza producatorii de masini sa faca mai multe unitati decat cererea pietei. Ei sustin ca este mai bine sa se produca masini cu o marja de profit mica sau chiar deloc decat sa se plateasca oameni care nu muncesc. Sistemul ofera muncitorilor in varsta sansa de a se angaja in alte companii, de a se muta la alte fabrici sau chiar de a se pensiona.
Bancile de joburi au aparut la sfarsitul lui 1970, inceputul lui 1980. GM au incercat sa copieze metodele eficiente de productie ale japonezilor si a planuit sa acorde 24 de miliarde de dolari pentru imbunatatirea automatizarii fabricii. Astfel a fost creata o banca de dezvoltare pentru angajati. Ideea era in favoarea majorarii numarului de angajati sau a gasirii unor locuri de munca pentru personalul batran. Odata aparuta, ideea a fost extinsa de catre GM. Documentele arata ca propunerea firmei se referea la un program de trei ani, prin care muncitori cu 10 ani vechime aveau sa fie platiti, costurile totale ajungand la 500 milioane de dolari. Conducerea de atunci a primit o cerere din partea Sindicatului Muncitorilor Auto prin care se solicita si aprobarea muncitorilor cu experienta de 6 ani, ceea ce insemna costuri de peste 1 mld. dolari. Cererea a fost aprobata. GM era sigura ca poate oferi locuri de munca si ca poate concura cu rivalii din Japonia, mai ales datorita noii versiuni a Pontiac Grand Am si Buick Riviera si a noii linii de masini Saturn. Majoritatea acestor produse au avut o viata scurta, in timp ce numarul celor din jobs bank
s-a marit. In 1990, dupa ce termenul acestui proiect a expirat, atat GM, cat si alte companii producatoare de masini l-au reinnoit, incluzand de aceasta data nu doar persoanele cu o mare experienta, ci si pe cei mai tineri, afectati de salariile mici. Incepand cu acel an, GM a acordat mai mult de 10 miliarde de dolari pentru finantarea proiectelor jobs bank. In prezent, oficialii companiei au declarat ca suma cheltuita este mai mica.
Producatorii auto ofera oamenilor din bancile de joburi posibilitatea voluntariatului. Astfel angajatii dintr-un jobs bank din Michigan si-au petrecut vara trecuta ajutand la amenajarea unui parc din regiune.
Multi angajati s-au intors la scoala. Printre acestia, Tom Adams, fost electrician, studiaza acum istoria la Universitatea din Michigan. Foarte multi impartasesc amintirile lor in acele depozite in care asteptau sa fie angajati. Tom Gonzales, angajat al Ford timp de 13 ani, a stat doua luni astepand sa primeasca o slujba din partea firmei in Ohio. "Stateam acolo ca intr-o inchisoare. Era o camera mare cu mese si scaune in care nu faceam nimic, decat sa citim, uneori", povesteste el. "Peste 200 de oameni stateau acolo, citind in timp ce erau supravegheati de cinci angajati speciali".
Compania producatoare de masini Big Three este pe cale sa reduca programul in momentul in care va renegocia contractul cu Sindicatul Muncitorilor Auto, data stabilita pentru anul viitor. Firma a declarat ca vrea sa reduca forta de munca cu 30%, ceea ce inseamna un numar de 8.000 de angajati. Aceste persoane mai au sperante de angajare in cadrul GM.
Rick Wagoner, directorul executiv al GM, a declarat recent ca jobs bank este in mod sigur un dezavantaj pentru companie. Art Luna, presedinte al Sindicatului Muncitorilor Auto, a recunoscut ca ceea ce se intampla nu este normal. "Existenta bancii poate continua si in 2007, cu conditia ca situatia sa se schimbe, deoarece momentan este daunator pentru comunitate", a spus Luna. "Din nefericire avem oameni care nu fac altceva decat sa stea sau sa descifreze puzzle-uri. Nu se poate asa ceva. Asta este situatia, nu am de gand sa va mint".
De asemenea, Mellon a prevazut schimbari pentru viitor. "Cred ca jobs bank trebuie sa inceteze sa mai existe. M-au platit timp de sase ani cu 400.000 de dolari fara sa fac nimic. Mai bine m-ar pensiona cu 2.000 de dolari pentru fiecare an lucrat, si asta pentru ca perioada de pensie este foarte vulnerabila."
In prezent Mellon presteaza servicii pentru comunitate in Flint, la biserica baptista "Templul Libertatii" . El instaleaza mecanisme de siguranta pe senzori la casele localnicilor varstnici din cartierele marginase ale orasului, deoarece anul acesta s-au inregistrat 14 crime in Flint.
"Acum pot lucra pentru biserica si sunt si platit. Nu mai puteam sta degeaba in camera cauciucurilor. Trebuia sa fac ceva."
In prezent numarul muncitorilor de la GM din jobs bank s-a dublat fata de anul trecut, ajungand la 7.500. Fiecare persoana inseamna costuri intre 100.000 si 130.000 de dolari suportate de GM, costurile totale raportate de companie anul acesta ajungand intre 750 si 900 milioane de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
