Acesta este contextul în care şefii de state şi de guverne din UE se vor întâlni astăzi şi mâine într-un summit în care vor discuta despre criza refugiaţilor, apărare, economie, ieşirea Marii Britanii din UE şi reformă în Europa. Din discuţiile de până acum, refugiaţii şi reformele sunt chestiuni asupra cărora va fi greu de ajuns la un consens. Unul dintre rebelii faţă de nucleul reformator franco-german este Italia, care recurge la o retorică tot mai xenofobă. Problema refugiaţilor este arzătoare în special în Germania, unde din cauza acesteia noul guvern al cancelarului Angela Merkel riscă să se prăbuşească, subminat de o luptă între partidele de coaliţie.
Acest summit se anunţă a fi cel mai dur test pentru promisiunea preşedintelui Consiliului European Donald Tusk de a aduce cele 28 de state ale UE în poziţia de a controla cele mai grele probleme şi de a le face să ia decizii dificile pe care să le apere în faţa votanţilor, scrie Politico.eu. După cum au decurs până acum lucrurile, între ţările UE nu există niciun numitor comun în privinţa rezolvării celor mai arzătoare probleme.
Contextul în care se întâlnesc liderii europeni are un element clar pozitiv: miniştrii de finanţe din zona euro au declarat zilele trecute depăşită criza datoriilor greceşti. Grecia se îndreaptă rapid, după opt ani de ajutor financiar şi austeritate, spre ieşirea din programul de bailout. La timp pentru a prinde în „libertate“ începerea creşterii dobânzilor în zona euro. Strategii agenţiei americane de rating S&P se aşteaptă ca din cauza creşterii preţurilor de consum Banca Centrală Europeană să înceapă să majoreze dobânzile spre sfârşitul anului viitor, chiar dacă aceasta va însemna creşterea prea devreme a costurilor de finanţare ale Greciei şi Italiei. BCE va pune capăt în decembrie programului său prin care a achiziţionat masiv active pentru a ţine sub control costurile împrumuturilor financiare de orice fel, fie că este vorba de credite imobiliare, fie de obligaţiuni suverane sau corporate. Strategii de la S&P cred că retragerea programului de ajustare cantitativă deschide calea creşterii dobânzilor de retail în al treilea trimestru al anului viitor, chiar dacă acum există îngrijorări că economiile zonei euro vor încetini accentuat.
„Scumpirea energiei va duce inflaţia în sus la 1,7% în 2020, dând BCE suficientă încredere pentru a majora dobânzile în al treilea trimestru din 2019.“
Într-un studiu recent al BCE se arată că aprecierea din 2017 a euro ar putea trage în jos inflaţia timp de câteva trimestre, însă acest efect ar putea fi mascat de puterea tot mai mare a companiilor de a creşte preţurile, scrie Reuters. Euro s-a apreciat cu 4% faţă de dolar în ultimul an, însă este cu 7% sub vârful atins în primul trimestru. Un euro puternic face ca exporturile zonei euro să devină mai scumpe pe pieţele externe, ceea ce le erodează competitivitatea. Un euro puternic face însă importurile mai ieftine.
Vicepreşedintele BCE Luis de Guindos crede că zona euro are un parcurs compatibil cu o creştere economică solidă şi extinsă, ceea ce întăreşte încrederea că inflaţia va continua să accelereze.
„Riscurile izvorăsc din ameninţările ascensiunii protecţionismului, din creşterea preţurilor petrolului şi din impactul preţurilor energiei asupra inflaţiei şi a creşterii globale, dar şi din nivelurile ridicate ale datoriilor din întreaga lume“, a spus Guindos.
Escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA, UE, China şi alte economii mai mari sau mai mici ale lumii spre un război comercial mondial reduce optimismul exportatorilor germani, una din forţele principale ale creşterii economice din UE şi zona euro. Mai multe instituţii de prognoză şi-au redus în ultimul timp estimările de creştere privind economia germană, cea mai mare din Europa, pentru anul acesta şi următorul. Un indicator al institutului Ifo pentru încrederea companiilor arată scădere pentru iunie.
Fondul Monetar Internaţional a indicat că s-ar putea să modifice în scadere prognozele pentru zona euro în condiţiile în care regiunea are în faţă riscuri mai mari provenind din tensiunile comerciale, Brexit şi turbulenţele financiare create de relaxarea bugetară din Italia şi alte state.
În Fraţa, a doua economie ca mărime din zona euro, încrederea consumatorilor a ajuns luna aceasta la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani din cauza unor temeri în creştere puternică privind erodarea siguranţei locului de muncă.
Adam Whitehead, autor pentru site-ul Seeking Alpha, o sursă de articole, studii şi informaţii pentru pieţele financiare, crede că în condiţiile în care Rezerva Federală americană reduce lichiditatea globală, BCE se pregăteşte de o criză bancară, iar Franţa şi Germania se pregătesc de o nouă criză a datoriilor suverane. Iar Germania va fi forţată de vulnerabilitatea sa la un posibil război comercial să respingă populismul cu care cochetează şi să îmbrăţişeze mai strâns proiectul european.
