Banca Centrală Europeană va mai majora o singură dată dobânzile de politică monetară, în septembrie, după care se va opri pentru a evalua efectele pe care un an de scumpire agresivă a creditării le are asupra inflaţiei, apreciază cei mai mulţi analişti din zona euro.
În SUA, experţii de la Goldman Sachs merg chiar mai departe, anticipând că banca centrală a celei mai mari economii la nivel mondial va începe să reducă dobânzile peste aproape un an, în timp ce pieţele iau în considerare că Fed va face acest pas odată cu venirea primăverii. Până atunci, cea mai puternică bancă centrală a lumii, care a acţionat şi mai agresiv şi mai din timp contra inflaţiei decât colega europeană, nu va mai umbla la dobânzi.
Problema este că în ecuaţia dobânzi-inflaţie sunt multe necunoscute, iar în Europa sunt chiar mai multe decât în SUA. Ambele bănci au semnalizat că acţiunile lor sunt influenţate de datele pe care le primesc din economie. Economia americană este mai autosuficientă decât cea a zonei euro, cel puţin la energie, a cărei scumpire a făcut ca inflaţia să explodeze în Uniunea Europeană.
De asemenea, SUA par să se descurce economic mai bine decât Europa, mai dependentă de comerţul internaţional. Iar în zona euro, inflaţia dă semne de rezistenţă. De aceea, orice previziune care priveşte traiectoria dobânzilor, mai ales pe termen lung, ar trebui luată în considerare cu o doză bună de prudenţă, chiar şi în SUA.
Fed s-ar putea să nu fi încheiat capitolul creşteri de dobânzi, arată o analiză a The New York Times. Iar motivul indicat de ziarul american sunt preţurile volatile ale energiei. De asemenea, nici Europa nu a întors pagina cu creşterile de preţuri la energie, avertizează colosul energetic E.On, care-i sfătuieşte pe europeni, consumatori de rând sau companii, să continue să facă economie. Problema va fi la iarnă, dacă va fi ger.
Până atunci, în Europa inflaţia rămâne o mare îngrijorare pentru consumatori, iar cei care decid politici monetare sau economice ar trebui să ia serios în considerare acest lucru ca pe o problemă pe termen lung, avertizează analiştii de la ING. Un studiu realizat de ei a găsit că cetăţenii din opt state europene nu doar că se aşteaptă ca inflaţia să rămână ridicată încă cel puţin trei ani, ci cred şi că unele produse vor continua să se scumpească. Cu alte cuvinte, consumatorii cred că criza costului vieţii va persista câţiva ani, preţurile mâncării şi energiei fiind primele pe lista a ceea ce ei percep a fi presiuni inflaţioniste.
Ce simt şi ce cred oamenii este important pentru guverne şi bănci centrale pentru că aceste lucruri influenţează comportamentul lor de consum, adică cât şi pe ce vor cheltui. Doar unul din opt participanţi la studiu a spus că economiseşte mai puţin pentru a cheltui mai mult acum. Analiza, realizată în Germania, Belgia, Olanda, Spania, Luxemburg, Polonia, România şi Turcia, contrastează cu proiecţiile economiştilor, care se aşteaptă ca preţurile să o ia în jos. Şi investitorii cred că inflaţia va rămâne ridicată pe termen lung.
Vulnerabilitarea Europei este înlocuirea dependenţei de gazele ruseşti cu dependenţa de gaze naturale lichefiate de pe piaţa spot, cel mai volatil element din sectorul de profil, unde China ocupă rolul central prin consum, potrivit naturalgasworld.com. Partea bună, pentru europeni, este că economia chineză nu funcţionează nici de departe la capacitate maximă, ceea ce înseamnă consum de energie mai redus, iar depozitele de gaze ale UE erau la jumătatea anului pline în proporţie de 80%.
E.On, companie germană de energie, apreciază că preţurile pot să crească semnificativ dacă apar penurii nepevăzute de gaze, iar iarna va fi mai geroasă decât de obicei. Preţurile wholesale ale gazelor au sărit cu aproape 30% într-o singură zi după ce angajaţii unor facilităţi de GNL din Australia au ameninţat cu greva. Pe piaţa alimentelor, riscurile sunt date de acţiunile ostile ale Rusiei contra exporturilor de cereale ucrainene pe Marea Neagră.
Pieţele financiare văd o probabilitate de 70% ca BCE să majoreze cu 25 de puncte de bază dobânzile luna viitoare, ultima acţiune de acest gen din anul acesta, notează Bloomberg. Dobânda la depozite va ajunge astfel la 4%. În SUA, Goldman Sachs apreciază că dobânda de politică monetară se va stabiliza la 3%-3,25% în viitorul apropiat, faţă de intervalul actual de 5,25-5,5%, unde indicatorul a ajuns prin creşteri repetate începând din martie 2022. Inflaţia a cedat mai rapid în SUA decât în zona euro.
