Decizia de săptămâna trecută a liderilor europeni de a înjumătăţi datoriile Greciei reprezintă un pas important în îmbunătăţirea dinamicii datoriei statului elen, însă şi o lovitură dură dată băncilor şi fondurilor de asigurări sociale greceşti. Preţul nu ar fi fost atât de mare dacă s-ar fi respectat o regulă elementară de economie, diversificarea investiţiilor, scrie publicaţia grecească Ekathimerini.
În aceste condiţii, tunderea cu 50% a datoriilor stabilită de liderii europeni afectează sever capitalul instituţiilor de credit, iar deficitul de capital va trebui acoperit până în luna iunie a anului viitor, ceea ce va duce probabil la naţionalizarea totală sau parţială a băncilor.
Opinia generală este că sectorul public este responsabil pentru ajungerea Greciei la faliment şi pentru problemele băncilor. Pe de altă parte, băncile nu au fost obligate de nimeni să investească masiv în obligaţiunile suverane greceşti.
După intrarea Greciei în zona euro în lipsa riscurilor privind cursul de schimb valutar, băncile ar fi trebuit să-şi diversifice deţinerile de obligaţiuni în datorii suverane ale altor state euro folosind ca etalon PIB-ul fiecărui stat, notează Ekathimerini. Dacă ar fi respectat această regulă elementară, pe care studenţii la economie o învaţă în primii ani de studiu, instituţiile de credit ar fi avut de-a face cu pierderi mai mici şi nu ar fi pus în pericol deţinerile investitorilor. În realitate însă, băncile au pus în faţă interesele altora, şi nu pe ale acţionarilor, care acum plătesc preţul acestei politici.
Aceeaşi greşeală a fost făcută şi de fondurile greceşti de pensii, care au investit fondurile contribuabililor în obligaţiuni guvernamentale. În acest caz însă, fondurile de pensii au păstrat în administrare obligaţiuni de opt miliarde de euro şi au încredinţat băncii centrale elene fonduri de 16 miliarde de euro. Fondurile susţin că nu au cerut băncii centrale să le investească activele în obligaţiuni guvernamentale, însă lipsa diversificării portofoliilor este "izbitoare". În consecinţă, fondurile de pensii se vor confrunta cu pierderi de 12 miliarde de euro în urma tunderii datoriilor elene stabilite de oficialii europeni pentru salvarea Greciei.
Liderii europeni au decis săptămâna trecută să ceară deţinătorilor privaţi de obligaţiuni să accepte reduceri ale valorilor nominale ale datoriilor greceşti din portofolii de la 206 mld. euro la 103 mld. euro înainte de a le asigura garanţii de 30 de miliarde de euro.
Ministrul grec de finanţe Evangelos Venizelos a asigurat că fondurile de asigurări sociale şi plata pensiilor nu vor fi afectate de restructurarea cu 50% a datoriei suverane. El a sugerat că teama că asigurările sociale se vor prăbuşi este o urmare a "eforturilor sistematice" de a induce în eroare oamenii legat de efectele deciziilor liderilor europeni. Venizelos a indicat că fondurile vor fi sprijinite prin transferul unor active de stat, ceea ce nu ar duce la creşterea datoriei statului.
"Guvernul analizează posibilitatea înfiinţării unui vehicul special în care fondurile vor fi acţionari şi în care active de stat vor fi transferate astfel încât orice pierdere va fi acoperită", a spus ministrul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
