Municipalitatea din Berlin va adresa celei mai inalte instante din Germania, in aceasta saptamana, o solicitare privind o asistenta financiara de 35 miliarde de euro, incercand in acest fel sa sporeasca presiunile asupra guvernului federal pentru a-i obtine ajutorul in criza cu care se confrunta.
Cu datorii de 50 miliarde de euro (54,90 miliarde de dolari), Berlinul datoreaza deja de doua ori mai mult pe cap de locuitor decat Argentina, dar guvernul federal a informat administratia capitalei ca nu-i va oferi sustinerea financiara suplimentara si a indemnat-o sa recurga la reduceri ale cheltuielilor, informeaza Reuters.
Senatul orasului-stat a hotarat in aceasta saptamana sa se adreseze in legatura cu acest subiect Curtii Constitutionale din Karlsruhe, o decizie fiind asteptata la inceputul anului 2006.
Senatorul Thilo Sarrazin a declarat cotidianului Tagesspiegel ca, daca nu se va interveni pentru salvarea capitalei reunificate, datoriile totale ale acesteia ar putea ajunge la 120 miliarde de euro in 2020.
"Chiar cu planificarea financiara curenta, foarte ambitioasa, vom avea datorii de 67 miliarde de euro pana in 2007", a afirmat Sarrazin.
Berlinul are nevoie de un ajutor financiar de 35 miliarde de euro din partea guvernului federal pentru acoperirea unei parti din datorii.
O mare parte din obligatiile financiare au fost acumulate in perioada ulterioara reunificarii. In 1991, datoriile Berlinului se aflau la un nivel relativ modest de 9 miliarde de euro, dar multe din subventiile existente in timpul Razboiului Rece au fost eliminate de la acea data.
Sarrazin a apreciat ca Berlinul nu va reusi sa-si plateasca datoriile din resurse proprii. Divizarea orasului si dependenta sa de subventii au lasat mostenire o birocratie sufocanta si putine activitati industriale.
In timp ce guvernul a revenit in cladirea refacuta a Reichstag-ului, bancile au ramas in Frankfurt si majoritatea sediilor de companii in orase precum Hamburg si Munchen.
Municipalitatea finanteaza trei opere, doua gradini zoologice si planifica deschiderea unui nou aeroport, care le va inlocui pe cele trei care exista in prezent.
"Berlinul nu se afla in situatia de urgenta financiara extrema care ar necesita ajutorul federal", a declarat un purtator de cuvant al ministrului Finantelor Hans Eichel, desi a admis ca se poate ajunge in acest stadiu.
Capitala Germaniei va invoca precedentele plangeri adresate de landurile Bremen si Saarland, care s-au adresat Curtii Constitutionale din motive similare in 1992 si au avut succes in demersurile lor pentru obtinerea sprijinului federal.
In 2001, Berlinul a fost obligat sa salveze de la colaps Bankgesellschaft Berlin, la un cost de circa doua miliarde de euro, iar gasirea unui cumparator pentru banca detinuta de administratia locala se dovedeste dificila.
Economia Germaniei s-a contractat cu 0,1% in trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului. Dupa declinul Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,2% in perioada ianuarie-martie, datele marcheaza cea de-a doua data in ultimii doi ani cand Germania a intrat in recesiune - definita in mod obisnuit prin doua trimestre consecutive de scadere a PIB. Biroul german de Statistica a precizat ca declinul PIB a fost cauzat de scaderea exporturilor, care nu a fost compensata de consumul intern usor mai solid. Economistii au anticipat o accelerare usoara a activitatii economice din Germania in trimestrele al treilea si al patrulea, care va compensa primul semestru negativ. Rainer Guntermann, economist la Dresdner Kleinwort Wasserstein, a estimat ca PIB anual va consemna o crestere nula.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
