Cele mai bogate sase state din Uniunea Europeana (UE) au cerut recent "inghetarea" bugetului blocului european pana in 2013, initiativa care ar lovi puternic in interesele statelor mai sarace ale Uniunii, precum Polonia sau Spania, care ar urma sa primeasca sume considerabil mai mici de bani.
Germania, Austria, Marea Britanie, Olanda si Suedia, finantatori neti in cadrul Uniunii, au declarat intr-o scrisoare comuna ca bugetul UE ar trebui sa fie supus aceluiasi "proces dureros de consolidare" ca si bugetele nationale.
Amenintarea, venita la scurt timp dupa ce Spania si Polonia au blocat adoptarea unei noi variante a constitutiei europene, amplifica presiunea exercitata asupra autoritatilor de la Madrid si Varsovia privind acceptarea unui compromis.
Cele sase tari si-au exprimat dorinta ca bugetul Uniunii sa nu depaseasca, incepand cu anul 2007, procentul de 1% din Produsul Intern Brut al regiunii. Aceasta ar insemna ca bugetul regiunii sa piarda o suma de aproximativ 25 de miliarde de euro.
In timp ce Germania este cel mai important finantator in cadrul UE, acoperind 22% din bugetul de 100 de miliarde de euro al regiunii, se estimeaza ca Polonia si Spania vor fi, in perioada 2007 - 2013, principalii beneficiari ai acestori fonduri. De regula, aceste subventii vizeaza agricultura, industria si proiecte din domeniul infrastructurii.
Germania si Franta, in particular, vor incerca sa conditioneze o eventuala crestere a bugetului uniunii de acceptarea de catre Polonia si Spania a unui nou sistem de votare in Consiliul de Ministri, care favorizeaza in special natiunile cu cea mai mare populatie. Referindu-se la declinul economic al Germaniei, scrisoarea arata ca cetatenii UE nu ar consimti ca bugetul Uniunii sa fie exclus de la eforturile de consolidare pe care pe le suporta bugetele nationale.
Pe de alta parte, Lars Danielsson, secretarul de stat al Suediei in relatia cu Uniunea Europeana, a incercat sa arate ca aceste cerinte sunt realiste si nu mascheaza obtinerea unei pozitii favorabile in cadrul negocierilor: " Este un semnal clar dat Comisiei Europene ca resursele de care dispunem sunt limitate."
Comisia Europeana a reactionat violent la cerintele grupului celor sase. Presedintele Comisiei, Romano Prodi, a declarat ca reducerea contributiilor nu ar permite satisfacerea cerintelor guvernelor europene privind proiectele de infrastructura, ajutor financiar, aparare si controlul imigratiei.
" Nu sunt Mos Craciun. Miracolele...nu sunt specialitatea mea."
In prezent, bugetul Uniunii reprezinta 1,24% din Produsul Intern Brut al regiunii.
Magia euro dispare
Noua din zece cetateni ai zonei euro considera ca introducerea bancnotelor si monedelor euro este asociata cu cresterea preturilor si ca cei care au avut de pierdut au fost consumatorii, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Comisia Europeana.
Sondajul a mai relevat ca numarul persoanelor satisfacute de aparitia lichiditatilor in euro a continuat sa scada, chiar daca marea majoritate pare sa se fi obisnuit cu utilizarea monedei unice.
"O majoritate foarte larga de europeni simte ca schimbarea monedelor nationale in euro a fost in dezavantajul lor si, implicit, in detrimentul consumatorilor", arata studiul.
89% din cei chestionati asociaza introducerea in circulatie a euro cu cresterea preturilor pe care le platesc, de 5% din noiembrie 2002.
Italienii, olandezii, germanii si grecii sunt cei mai inclinati sa aiba aceasta perceptie.
De asemenea, majoritatea persoanelor din toate tarile zonei euro apreciaza ca intrarea in circulatie a euro nu a ajutat la reducerea diferentelor intre preturile practicate in tari diferite din regiune.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
