Cancelarul Austriei Werner Faymann anticipează o "campanie anti-nucleară" europeană, care ar trebui să înceapă în acest an cu strângerea de semnături în şase state membre, cu obiectivul pe termen lung de închidere a tuturor centralelor nucleare din UE, transmite Reuters.
Conform Tratatului de la Lisabona, petiţiile care strâng cel puţin un milion de semnături pot deveni propuneri legislative promovate de Comisia Europeană, Faymann anticipând că reglementările care facilitează acest proces ar trebui ratificate în iunie.
Astfel ar trebui să câştige teren activiştii împotriva energiei nucleare, consideră premierul austriac.
"Mă aştept ca această campanie să înceapă în toamnă, cu promovarea petiţiei în cel puţin şase state UE. Scopul este o renunţare la nivel european la strategia nucleară, adică o Uniune Europeană fără centrale nucleare. Va fi un drum lung", a declarat Faymann într-un interviu publicat luni de ziarul Oesterreich.
Austria este unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai strategiei nucleare şi a interzis construcţia de centrale nucleare în 1974.
Dezastrul de anul trecut din Japonia a întărit opoziţia activiştilor împotriva energiei nucleare, guvernul german anunţând închiderea treptată a tuturor unităţilor de acest tip până în 2022.
În acelaşi timp, divergenţele de la vârful UE privind strategia nucleară s-au adâncit mai mult ca niciodată în urma dezastrului de la Fukushima.
Într-un alt interviu, ministrul austriac al Mediului Nikolaus Berlakovich a declarat pentru Oesterreich că Austria nu va mai importa energie electrică generată în centrale nucleare după ce producţia autohtonă de energie din surse regenerabile va ajunge la un nivel care va permite ţării să devină exportator, obiectiv stabilit pentru 2014-2015.
România deţine o singură centrală nucleară, la Cernavodă, cu două reactoare operaţionale. Unitatea este controlată de Ministerul Economiei, prin compania de stat Nuclearelectrica. Un consorţiu format din Nuclearelectrica, Enel şi ArcelorMittal Galaţi este însărcinat cu construcţia a încă două reactoare, pentru a dubla capacitatea centralei.
Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 au început în 2006. Potrivit planurilor de la acea dată ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015.
În prezent, compania caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la CNE după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect.
Centrala de la Cernavodă asigură aproape 20% din consumul naţional de energie electrică.
Aproape 30% din consumul de energie din UE este asigurat de centrale nucleare, potrivit datelor Euratom, iar conform Tratatului de la Lisabona sursele de alimentare cu energie sunt o chestiune reglementată la nivel naţional, fără posibilitatea de intervenţie a Comisiei Europene.
Franţa are de departe cele mai multe reactoare nucleare din UE, aproximativ 60 de unităţi. Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la nivelul anului 2010, Marea Britanie are 19 reactoare, Germania 17, Suedia 10, Spania 8, Belgia 7, Cehia 6, Slovacia, Ungaria şi Finlanda câte 4, România şi Bulgaria câte două, iar Slovenia şi Olanda câte unul.
La nivel mondial, SUA are cel mai mare număr de reactoare nucleare, respectiv 104, urmată de Franţa şi Japonia (54), Rusia (31), Coreea de Sud (20), Marea Britanie, India şi Canada (câte 18), Germania, respectiv Ucraina (15).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
