Liderii celor mai puternice 20 de state ale lumii, reuniţi înCoreea de Sud luna trecută, au convenit să fie "vigilenţi faţă demişcările excesive de pe piaţa valutară", să limiteze deficitele decont curent şi să se abţină de la devalorizări ale monedelornaţionale cu scopul de a stimula artificial competitivitateaeconomiilor. Pe cât de vagi şi de seci par deciziile de mai sus, peatât de grăitoare au părut ele pentru pieţele financiare: aurul s-ascumpit, petrolul la fel, monedele din economiile emergente,inclusiv din Europa de Est, au crescut, iar dolarul a scăzut încontinuare, trecând de 1,40 dolari/euro.
Desigur, nu e chiar ceea ce s-ar fi aşteptat de la liderii G20,care au făcut tot posibilul să lase impresia că vor coopera, că seînţeleg bine şi că nu există niciun "război al valutelor" -expresia lansată de ministrul brazilian de finanţe Guido Mantegna,cu referire la SUA, Europa şi Japonia şi la eforturile lor dedevalorizare a propriilor monede, în dauna economiiloremergente.
Acestea din urmă, cu notabila excepţie a Chinei, care continuăsă reziste presiunilor SUA de a-şi lăsa moneda să se deprecieze,rămân să tragă ponoasele crizei, sugera Mantegna, pentru că nu suntatât de puternice nici ca să-şi protejeze propriile monede, lainfinit de speculaţiile valutare, nici să se folosească ele înselede pârghia devalorizării ca să-şi mărească exporturile în felul încare o fac SUA sau Germania.
Unii politicieni nu văd un război alvalutelor
Prin urmare, războiul valutelor e în plină desfăşurare, deşişefii de state şi guvernatorii băncilor centrale îşi dau ostenealasă-l minimalizeze ("e doar o chestiune de semantică" şi "nu aşcalifica situaţia obiectivă ca fiind reflectată de aceastăsintagmă, război valutar", spunea guvernatorul Băncii CentraleEuropene, Jean-Claude Trichet).
Poate nimeni nu l-a mai arătat atât de evident cu degetul cabrazilianul Mantegna, însă războiul valutar este o realitate de anide zile, încă dinainte de începuturile actualei crize economice din2008, iar miza sa este supremaţia pe graficul exporturilor mondialeşi, mai nou, ieşirea din recesiune cu ajutorul unor exporturi maicompetitive.
Tensiunea valutară a ajuns însă în ultimele luni aproape depunctul de fierbere pentru că, mai mult decât până acum, băncilecentrale şi-au asumat misiunea de a devaloriza propriile monedepentru a-şi face mărfurile mai atractive la export şi a descurajaimporturile, iar ceea ce nu au făcut băncile centrale au desăvârşitfondurile speculative în căutare de instrumente rentabile în caresă-şi plaseze banii. Într-un mare joc mondial de sumă nulă, în carecâştigurile unora sunt obligatoriu pierderile usturătoare alealtora, şi pe fondul unui climat economic deteriorat de criză, ceicare au avut la dispoziţie bani de plasat au inundat cu lichidităţipieţele. Băncile centrale au cumpărat titluri emise de propriilestate sau de cele din aria lor de acţiune (cazul Băncii CentraleEuropene, care iniţial a justificat aceasta prin intenţia de asusţine Grecia, Portugalia sau Spania în faţa speculatorilorinternaţionali ce atacau euro); uneori au făcut-o explicit cuscopul de a evita crize noi de lichiditate de genul celei care aparalizat piaţa în contextul căderii Lehman Brothers din 2008.
Măsura, cunoscută sub numele de "quantitative easing" ("relaxarecantitativă"), trebuia să fie în principiu una extraordinară, dartreptat toţi actorii implicaţi au devenit dependenţi de ea -băncile centrale, statele, băncile comerciale şi fondurile deinvestiţii -, ba mai mult, s-a conturat ideea periculoasă că dacăacest joc nu mai continuă, economiile recad în criză, în temutavariantă în formă de W.
Ţările emergente mari, cele mai afectate
O monedă prea puternică e o problemă pe care Brazilia abia opoate ţine sub control. Din grupul statelor emergente cu cele maimari ritmuri de creştere economică, Brazilia este de departe ceamai afectată de migrarea fondurilor speculative aflate în căutarede oportunităţi rentabile de plasament.
Realul brazilian s-a apreciat cu peste 100% din 2003, de cândpreşedintele Lula Ignacio da Silva a fost învestit în funcţie, iartendinţa este în continuare crescătoare, ceea ce l-a făcut peministrul de finanţe Guido Mantegna să acuze public "războiulvalutar" căruia i-ar fi căzut victimă ţara sa.
Într-adevăr, situaţia Braziliei, care are cea mai supraevaluatămonedă a lumii, potrivit Goldman Sachs - cu o creştere de 38% de laînceputul lui 2009 - poate fi exemplul clasic al unei alte faţetedin "războiul valutar": operaţiunile de "carry trade". Acestea sereferă la plasamentele speculative făcute adesea cu baniîmprumutaţi din statele dezvoltate la dobânzi aproape de zero şidepuşi în conturi deschise în statele emergente, unde randamentelesunt de câteva zeci de ori mai mari.
Spre exemplu, în vreme ce SUA şi Europa îşi ţin dobânzile dereferinţă aproape de zero, Brazilia oferă un randament de 10,75%,cel mai ridicat din cadrul ţărilor G20 şi un magnet sigur pentruspeculatorii financiari care, fireşte, nu s-au lăsat rugaţi săvină.
De aceea a ajuns în această toamnă banca centrală a Brazilieiprobabil una dintre cele mai ocupate instituţii ale lumii, ţinândcâte două şedinţe zilnice de cumpărare de valută ca să arunce înpiaţă echivalentul în reali al unui miliard de dolari la fiecare 24de ore pentru a tempera realul.
America Latină şi Asia de Sud-Est sunt ţintele preferate alespeculatorilor pe curs (între care nu e exclus să se afle şi uneleguverne): David Carbon, economist la DBS în Singapore, a estimat cădin aprilie 2009 şi până în prezent capitalurile speculative careau intrat în Asia (exceptând Japonia) s-au cifrat la circa douămiliarde de dolari zilnic, transformând regiunea în cea maifierbinte zonă financiară a lumii. De asemenea, o analiză făcută deStandard Chartered din Hong Kong arată că investitorii speculativiau plasat în acest an echivalentul a circa 8,6 miliarde de dolariîn obligaţiunile indiene, indoneziene, sud-coreene, filipineze,thailandeze, taiwaneze şi vietnameze, de aproape o sută de ori maimult decât în aceeaşi perioadă din 2009, când valoareaplasamentelor ajunsese la doar 94 de milioane de dolari.
Iar banii continuă să asalteze cele şapte economii: în altreilea trimestru din 2010, capitalul străin investit în pieţelesus-amintite a ajuns la 11,5 miliarde de dolari, de cinci ori maimult decât în trimestrul precedent.
Cum se apără ţările de "banii fierbinţi"
Columbia: Banca centrală cumpără cel puţin 20 de milioane dedolari zilnic pentru calmarea cursului, dar analiştii spun cămăsurile sunt insuficiente. Peso-ul a câştigat peste 12% faţă dedolar de la începutul anului. Guvernul a anunţat că ar puteapermite multinaţionalelor să plătească taxe în străinătate, pentrua limita influxul de dolari.
Brazilia: Ministrul de finanţe Guido Mantegna a lansat înpremieră avertismentul cu privire la un "război valutar" la scarămondială. Guvernul a triplat impozitul aplicat străinilor carecumpără obligaţiuni locale (de la 2% la 6%).Banca centrală aorganizat zilnic două şedinţe de licitaţie valutară pe dolari, înloc de una, pentru calmarea aprecierii realului, cea mai"fierbinte" monedă a lumii din punctul de vedere al speculaţiilor,potrivit Goldman Sachs.
Peru: Banca centrală a impus o nouă creştere a rezervelor minimeobligatorii la dolar şi sol (moneda naţională), spre a limitamajorarea masei monetare. Dobânzile rămân îngheţate, pentru a uşurapresiunea pe sol, care a ajuns aproape la maximumul ultimilor doiani faţă de dolar şi este aşteptat să crească în continuare cu 6-7%în următorul an.
Coreea de Sud: Guvernul ameninţă că va impune noi restricţii pecontractele forward pe won, moneda naţională. Băncilor li s-a cerutsă nu mai dea credite în valută. Autorităţile cumpără frecventdolari pentru a încetini aprecierea wonului: în septembrie, rezervavalutară în dolari a crescut cu peste patru miliarde, până la 290de miliarde de dolari.
Polonia: Banca centrală a intervenit în aprilie pentrudevalorizarea zlotului, o premieră în ultimul deceniu. Apreciereazlotului în ultimele trei luni a fost de 4,8%. Guvernatorul bănciicentrale a anunţat că nu exclude noi intervenţii dacă zlotul vaurca prea repede.
Rusia: Banca centrală a extins intervalul de variaţie al rubleifaţă de coşul valutar euro-dolar, cu Ă/- 50 de copeici. Ministrulde finanţe dă asigurări că măsura nu vizează speculatoriivalutari.
Japonia: Banca Japoniei a surprins pieţele anunţând pe 5octombrie că va injecta lichidităţi în piaţă pentru calmareaspeculatorilor. A redus ratele dobânzii aproape de zero tot pentrua descuraja speculaţiile. Autorităţile au intervenit pe monedă la15 septembrie, o premieră în ultimii şase ani; au vândut înseptembrie 2.124,9 miliarde de yeni (25,37 miliarde de dolari) casă coboare cursul.
Ungaria: Analiştii Danske Bank estimează că forintul se vaaprecia cu circa 10% în următoarele 30-90 de zile, pe fondulspeculaţiilor pe curs. Dobânda de referinţă în Ungaria este încă de5,25%, una dintre cele mai mari din regiune, astfel încât bancacentrală are marjă de acţiune când va dori s-o coboare.
Elveţia: Francul elveţian a ajuns aproape la paritate cudolarul, iar de la începutul anului a câştigat peste 10% faţă deeuro. Banca centrală a cheltuit aproape 200 de miliarde de francielveţieni, cumpărând euro, apoi dolari pentru a ţine cursul în frâudin martie 2009 până în iunie 2010.
Taiwan: Dolarul taiwanez a crescut cu 2,7% în ultima lună. Bancacentrală a anunţat că este dispusă să intervină pentru a apărastabilitatea cursului.
India: Guvernatorul băncii centrale spune că ar putea fi nevoiede intervenţii pe curs. Guvernul încă nu a exprimat o opinie.
Cehia: Coroana cehă s-a apreciat cu 7,5% de la începutul anului,cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est.
Thailanda: A impus, începând cu 13 octombrie, o taxă de 15%pentru câştigurile din dobânzi obţinute de investitorii străini depe urma titlurilor emise de guvern, banca centrală şi companiile destat. Bahtul, moneda thailandeză, a câştigat 11% faţă de dolar în2010, egalând recordul de creştere atins la criza financiarăasiatică din 1997. Banca centrală se declară îngrijorată deintrările de capital speculativ şi anunţă că studiază opţiuni de ale limita.
Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
