Decizia surpriză a Rezervei Federale americane de a reduce treptat programul prin care alimentează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună cea mai mare economiei a lumii nu va crea aceeaşi degringoladă în lumea emergentă ca vara trecută, când instituţia a dat primele indicii că va lua o astfel de măsură şi va micşora doza de steroizi cu care au crescut până acum bursele.
De asemenea, prin reducerea programului de stimulare prin achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde dolari cât este în prezent la 75 miliarde dolari începând din ianuarie Fed se arată încrezătoare că economia îşi poate menţine ritmul revenirii cu mai puţin ajutor.
În ceea ce priveşte economiile şi pieţele emergente, analiştii băncii franceze Société Générale spun că acestea vor reacţiona mult mai bine decât în vara trecută la decizia Fed de a reduce achiziţiile de obligaţiuni. „Probabilitatea unor ajustări severe în ţările emergente este mult mai mică. Ar putea fi ceva volatilitate, dar în niciun caz vânzările masive de astă-vară“, spun aceştia.
Pe de altă parte, Robin Bew de la Economist Intelligence Unit consideră că schimbarea ar putea alarma într-o anumită măsură pieţele emergente, dar de anul viitor. Totuşi, reacţiile pieţelor de după ce Fed şi-a făcut publice intenţiile arată că investitorii au fost mai bine pregătiţi acum decât în mai şi iunie, când Rezerva Federală a indicat pentru prima dată posibilitatea reducerii progresive a programului de stimulare, scrie The Wall Street Journal.
Dobândă zero mai mult timp
Chiar dacă decizia Fed de a reduce stimulul nu este favorabilă pieţei obligaţiunilor, aceasta nu a reacţionat puternic deoarece Fed i-a administrat un îndulcitor anunţând că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero chiar şi după ce rata şomajului va scădea sub 6,5%, revenind astfel asupra unei promisiuni anterioare. Rata şomajului în SUA s-a situat în noiembrie la 7%.
Randamentul bonurilor de trezorerie cu scadenţă la zece ani, de referinţă pentru costurile de finanţare ale ţării, a crescut la 2,88% miercuri-seară, după anunţul Fed, de la 2,84% cu o zi înainte, dar rămâne încă sub nivelul de 3% atins în septembrie.
Mai mult, banca centrală şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru anul viitor de la 2,9%-3,1% la 2,9%-3,2% şi se aşteaptă ca rata şomajului să scadă de la 6,4%-6,8% la 6,3%-6,6%, trimiţând astfel un semnal pozitiv pieţelor.
„Cred că opinia generală este că decizia Fed reprezintă un semn că economia îşi revine“, spune Bob Doll, specialist în cadrul Nuveen Asset Management, citat de CNBC.
Bursele de acţiuni nu vor mai creşte pe steroizi
Totodată, publicaţia americană Forbes asigură că retragerea va avea un impact minim asupra economiei deoarece nici programul se stimulare nu a contribuit prea mult la creştere. „Este clar că programul de stimulare nu este motorul de creştere a economiei. În perioadele de pauză economia nu s-a prăbuşit”, scrie Forbes, explicând că dacă Fed decide să suspende brusc programul de ajustare cantitativă este puţin probabil ca economia reală, adică consumul, producţia şi angajările, să fie afectate puternic, potrivit Forbes. Mulţi analişti au avertizat că anul viitor entuziasmul de pe burse va fi mai temperat decât anul acesta, când indicele industrial Dow Jones a crescut cu 23%, iar S&P 500 a avansat cu 27%. Russ Koesterich, de la BlackRock, se aşteaptă ca acţiunile americane să crească cu 8% până la 10% anul viitor, dar pe o piaţa volatilă.
„Chair dacă vor creşte anul viitor, urcuşurile şi coborâşurile vor fi mai accentuate decât anul trecut”, a explicat acesta.
Vara trecută, după ce Fed a anunţat că ar putea reduce programul de stimulare, preţurile obligaţiunilor şi acţiunilor au scăzut, iar randamentele obligaţiunilor au crescut puternic.
Reacţia de miercuri a pieţelor sugerează că îngrijorările legate de evoluţia acţiunilor în 2014 sunt eclipsate de speranţa într-o creştere continuă.
„Este posibil să asistăm la vânzări masive de acţiuni în 2014, luând în considerare preţul mare al acestora, în timp ce ratele dobânzilor ar putea să rămână la nivel scăzut”, susţin William Conway şi Jason Thomas de la Carlyle Group. Aceştia consideră că ratele dobânzilor sunt mici nu doar datorită politicii Fed, ci şi pentru că marile companii au preferat să-şi păstreze banii în loc să îi investească. Dacă dobânzile vor creşte, va fi pentru că companiile vor investi mai mult, ceea ce ar fi un aspect pozitiv, spun economiştii.
Veşti rele pentru aur
Totodată, decizia Fed ar putea afecta semnificativ preţul aurului, care a scăzut cu 27% anul acesta şi se îndreaptă spre cea mai slabă performanţă din ultimele două decenii. Reducerea achiziţiilor lunare de obligaţiuni a diminuat şi mai mult riscul inflaţionist în SUA, situaţie în care metalul preţios este mai puţin atractiv pentru investitori, potrivit CNBC. „Mă aştept ca aurul să rămână în continuare sub presiune, întrucât nu pare să existe motiv pentru a deţine aur ca scut împotriva riscului de inflaţie,” spune Daniel Morgan, analist al UBS, adăugând că indicatorii economici arată o creştere a economiei mondiale în 2014, iar preţul aurului nu va putea creşte în mediul acesta. El nu recomandă investiţii în aur.
După anunţul Fed, dolarul s-a apreciat în raport cu yenul japonez la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani. Potrivit Bloomberg, moneda americană a câştigat teren faţă de majoritatea monedelor importante.
FMI a subliniat în octombrie provocările pe care le va avea în faţă Janet Yellen după ce va prelua de la Ben Bernanke preşedinţia Fed avertizând că retragerea programului de ajustare cantitativă ar putea provoca „vânzări la foc automat“ de active şi creşterea abruptă a dobânzilor în întreaga lume.
Ce taie de fapt avântul economiei americane: inegalitatea tot mai mare dintre veniturile clasei de mijloc şi ale celor bogaţi
De salarii mai mari şi de câştigurile rezultate din creşterea burselor de acţiuni profită mai ales americanii înstăriţi, dar ei cheltuiesc mai puţin decât persoanele cu venituri mici şi medii care alcătuiesc cea mai mare parte a populaţiei, dar ale căror salarii cresc foarte încet. Acest decalaj limitează potenţialul de creştere al economiei americane în condiţiile în care cheltuielile popualaţiei sunt principalul motor economic, potrivit majorităţii analiştilor intervievaţi de The Associated Press.
„Ceea ce vrei este o bază de cheltuieli mai mare. Vrei mai mulţi oameni care să cheltuiască bani”, a explicat Scott Brown, economist-şef la Raymond James. Cheltuielile americanilor bogaţi ajută economia, dar, spun analiştii, economia şi-ar putea susţine mai bine creşterea dacă bogăţia ar fi răspândită mai echilibrat. De asemenea, echilibrul ar reduce vulnerabilitatea economiei. Spre exemplu, persoanele bogate îşi reduc drastic cheltuielile dacă preţul acţiunilor scade accentuat. Aproape 80% din bogăţia generată de bursele de acţiuni este deţinută de cei mai bogaţi 10% din americani. Bogdan Cojocaru
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
