Parlamentarii cehi pregătesc o lege prin care să prevină furtul de tehnologie din ţară, iar ţinta principală sunt investiţiile chinezeşti.
Criticii spun că în Cehia, cea mai dezvoltată economie est-europeană, dar o ţară eurosceptică, China este interesată mai puţin de tehnologie şi mai mult de cumpărarea influenţei politice.
Eforturile de protejare a know-how-ului în faţa valurilor de achiziţii chinezeşti se înteţesc în Europa şi în alte părţi. Dacă pentru administraţia de la Washington companiile din China reprezintă o ameninţare pentru locurile de muncă americane, pentru industrie şi pentru securitate, în UE, dintre cele 28 de state membre, cel puţin 15 sprijină activ sau tacit un proiect de lege prin care vor fi monitorizate cu atenţie mai mare investiţiile din afara blocului comunitar, potrivit unei analize efctuate de Bloomberg. Proiectul este pe cale să treacă de Parlamentul European. Analiza Bloomberg arată că China a investit cel puţin 318 miliarde de dolari în Europa în ultimii zece ani, ţintind de la infrastructură strategică la companii de tehnologie de ultimă generaţie.
În Cehia, a patra cea mai deschisă ţară pentru investiţii străine din lume, potrivit unui clasament al OCDE, nu există încă vreun mecanism de control pentru prevenirea investiţiilor străine riscante, iar influenţa politică şi economică din est creşte rapid, scrie Euractiv.
Preşedintele ceh Milos Zeman şi-a început în luna martie cel de-al doilea mandat cu promisiunea de a-şi „continua eforturile de diplomaţie economică“. Zeman, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, este şi un susţinător puternic al Noului Drum al Mătăsii, proiectul de suflet al preşedintelui chinez Xi Jinping prin care acesta extinde influenţa comercială şi politică a Chinei în Europa şi Asia. Preşedintele ceh intenţionează să atragă noi investiţii chinezeşti în ţara sa. Întreprinzătorii laudă aceste eforturi, însă experţii în securitate naţională văd riscuri la orizont.
„O nouă eră de cooperare între Cehia şi China a dus la creşterea intereselor investitorilor chinezi în infrastructura strategică“, spune Petr Lang, analist la Prague Security Studies Institute.
Ivana Karaskova, de la Asociaţia pentru Afaceri Internaţionale, a avertizat că Noul Drum al Mătăsii este doar un mod prin care guvernul chinez îşi întăreşte influenţa geopolitică în Europa Centrală şi de Est.
„China va face întotdeauna ce-i este util. Pe de altă parte, Cehia îşi deschide pieţele fără condiţii şi întrebări. Ignorăm modurile în care China operează“, a spus ea.
Preşedintele Zeman a spus despre omologul Xi că este „tânărul său prieten“, iar despre iniţiativa Belt and Road că este „cea mai remarcabilă iniţiativă din istoria modernă a umanităţii“. În 2014, guvernul ceh susţinea că Cehia vrea să devină „poarta Chinei către Europa“. În 2015, Zeman l-a numit în poziţia de consilier onorific pe Ye Jianming, preşedintele unei companii uriaşe, dar misterioase, numită CEFC, care a venit în Cehia promiţând investiţii de miliarde de dolari, scrie într-o opinie publicată de The Guardian Martin Hala, directorul proiectului de studii chinezeşti Sinopsis.cz.
CEFC a demarat ceea ce părea un val masiv de achiziţii, anunţând că va cumpăra participaţii la servicii de turism, o companie aeriană, un producător de bere, un club de fotbal şi un grup media. Compania n-a pierdut timpul şi a angajat mai mulţi foşti oficiali aleşi din Cehia, mulţi dintre ei rămaşi consilieri la diferite ministere sau în la preşedinţie. Timpul a trecut, iar investiţiile au rămas neglijabile. Cele mai multe dintre puţinele afaceri care s-au materializat au fost achiziţii imobiliare. Apoi, în primăvară s-a aflat că Ye a fost arestat în China şi e investigat pentru nereguli financiare. Anterior, în noiembrie, şeful diviziei nonprofit a CEFC, Patrick Ho, fost politician din Hong Kong, a fost arestat la New York şi acuzat că a mituit preşedinţi şi miniştri din Africa. Arestarea lui Ye a stârnit nelinişte la Praga. Preşedintele Zeman a reacţionat trimiţând o delegaţie de colegi apropiaţi într-o misiune semiprivată de investigaţie în China, care au aflat că CEFC, puternic îndatorată, va fi preluată de statul chinez la pachet cu achiziţiile din Cehia. Speranţele că investiţiile chinezeşti private vor ajuta economia cehă s-au spulberat.
Aceste situaţii ciudate au stârnit dezbateri despre rolul companiilor dubioase chineze şi al regimului comunist de la Beijing în viitorul ţării. S-a spus în presa cehă că iniţiativa Belt and Road are la bază mai mult politica decât piaţa. Acordurile sunt negociate la summit-uri diplomatice interstatale. Sunt evitate licitaţiile deschise. Contractele sunt acordate aliaţilor politici. După toate aparenţele, companiile comerciale îşi pun pe statele de plată foşti politicieni. Până la urmă, principalele investiţii ale CEFC în Cehia nu au fost economice, ci au reprezentat cheltuieli pentru cumpărarea loialităţii oficialilor cehi. S-a scris în presă că Beijingul, în cazul Cehiei, este interesat mai puţin de inovaţie şi mai mult de promovarea capitalismului de cumetrie.
O situaţie care facilitează accesul Chinei în politicul est-european sunt fondurile europene, sau mai exact posibilitatea ca statele din Europa de est să rămână fără ele dacă nu respectă valorile democratice ale UE, aşa cum vrea Comisia Europeană. Aceste fonduri au fost critice pentru dezvoltarea infrastructurii şi, aşa cum reiese din anchete recente, pentru creşterea afacerilor apropiaţilor puterii politice. Premierul maghiar Viktor Orban a spus că o alternativă la fondurile UE sunt banii Chinei. Recent, ambasadorul ungar la Beijing a refuzat să sprijine o declaraţie comună a ambasadorilor UE în China privind Belt and Road Initiative şi rolul proiectului în promovarea intereselor politice ale Chinei în lume, scrie Matej Simalcik, cercetător la Institutul de Studii Asiatice şi autor al analizei „Europa Centrală de vânzare: Politica influenţei chineze“. Pentru premierul Orban, China este un as din mânecă în negocierile cu Bruxellesul.
În Polonia, scrie Simalcik, eforturile de a atrage investiţii chineze au legătură cu teama privind dependenţa de fondurile europene. Însă Polonia nu este exagerat de deschisă la investiţiile chineze. Este mai degrabă sceptică în privinţa promisiunilor Beijingului.
În Cehia, spune analistul Petr Lang de la Prague Security Studies Institute, „serviciile secrete avertizează frecvent despre penetrarea economică a sectoarelor strategice de către puterile străine“. El mai atrage atenţia că nu doar China este o problemă. „Majoritatea celor mai importante companii ruseşti sunt de asemenea controlate direct sau indirect de stat şi folosite pentru îndeplinirea obiectivelor de politică externă.“ Experţii spun că investiţiile în energie, comunicaţii, transport, infrastructură financiară şi depozitarea datelor sunt cele mai periculoase.
