Zvonurile spun că Banca Centrală Europeană a trimis câteva camioane cu bancnote în Cipru, iar firmele de securitate au plantat o armată de bodyguarzi la uşile băncilor cipriote, redeschise ieri după ce nu au mai lucrat cu publicul de aproape două săptămâni. Dar populaţia nu poate primi bani decât cu raţia, câte 300 de euro pe zi de persoană. Băncile au dat bani doar şase ore şi vor sta închise până marţi, într-o atmosferă care aduce cu cea a României din vremea lui Ceauşescu, când alimentele erau raţionalizate, iar mâncare se găsea în magazine doar o dată pe săptămână. Dacă în România cei cu relaţii ştiau din timp când vine marfa, şi în Cipru apar tot mai multe dovezi că unele persoane s-au pregătit din timp pentru restricţiile ce aveau să vină scoţându-şi banii din ţară.
Autorităţile cipriote s-au pregătit intens pentru ziua de ieri, unică în istoria zonei euro doarece este prima în care au fost impuse restricţii ale fluxurilor de capital. Printre altele, deponenţii la băncile din Cipru nu mai au voie să scoată din ţară mai mult de 1.000 euro în numerar la un drum în străinătate, iar tranzacţiile cu cardul de debit sau de credit în afara ţării au fost limitate la 5.000 euro de persoană pe lună. De asemenea, ei nu mai au voie să încaseze cecuri şi să retragă mai mult de 300 de euro pe zi de la bancomate. Băncile vor opri din nou activitatea astăzi, în ajunul Paştelui pe rit Catolic, dar şi luni 1 aprilie, de ziua naţională a ţării.
Toate aceste restricţii ale fluxurilor de capital au fost impuse pentru a preveni retragerile masive de bani din bănci şi fuga capitalului în străinătate după ce guvernul şi creditorii internaţionali au stabilit ca din depozitele mai mari de 100.000 euro constituite la Bank of Cyprus statul să confişte până la 40%. Cei care au depus mai mult de 100.000 de euro la Marfin vor pierde până la 80%, iar ce mai rămâne din economii nu va putea fi recuperat decât, poate, după câţiva ani. Marfin (Laiki în limba greacă) va fi lichidată. Aceste sacrificii sunt făcute pentru ca statul să strângă singur bani cu care să contribuie la propria salvare de la faliment. Creditorii internaţionali UE, BCE şi FMI i-au promis guvernului de la Nicosia un pachet de bailout de 10 miliarde euro. Creditorii au luat special ca ţintă sistemul bancar deoarece acesta este exagerat de mare în raport cu economia, de circa şapte ori mai mare. De altfel băncile afectate puternic de pierderile uriaşe provocate de restructurarea datoriilor Greciei - cea mai mare acţiune de acest fel din istorie - au adus economia ţării în pragul falimentului.
Zona euro a luat la ţintă ruşii, dar loveşte în propriii oameni
Troica le-a explicat ciprioţilor că „modelul lor de afaceri“ a eşuat şi a recomandat ca mărimea sistemului bancar să fie redusă cu 50-60% în următorii cinci ani. Unii analişti şi oficiali argumentează că depozitele bancare sunt vizate pentru că Germania vrea ca la salvarea Ciprului să contribuie şi oamenii de afaceri ruşi, care ar folosi sistemul bancar supraponderal al acestei ţări drept maşină de spălat bani.
Însă nu doar ruşii pierd din experimentul fără precedent aplicat în Cipru. Spre exemplu, Universitatea din Cipru îşi va vedea evaporându-se economii de 25 mil. euro şi va rămâne cu doar cinci milioane de euro în depozitele pe care le are la Marfin, scrie Cyprus Mail. În aceeaşi situaţie se găsesc alte instituţii de învăţământ şi primării.
Unii par că s-au pregătit din timp pentru ce i se pregăteşte Ciprului. Datele BCE arată că depozitele sectorului privat s-au redus cu 2,2% în februarie, la 46,4 miliarde euro, în condiţiile în care depozitele din Grecia sau majorat tot cu 2,2%, la 171 miliarde euro.
Străinii şi-au retras banii din timp
Clienţii din zona euro au retras în februarie 18% din economiile pe care le au în băncile din Cipru, potrivit băncii centrale a Ciprului. Aceste depozite s-au micşorat cu 860 milioane euro, la 3,9 miliarde euro. Datele exclud ieşirile de capital spre Rusia, scrie Thomson Reuters.
Restricţiile mişcării capitalului impuse în Cipru atât pentru plăţi, cât şi pentru transferuri sunt permise de legislaţia zonei euro, dar aduc ţara în situaţia inedită de a avea aceeaşi monedă cu cea a partenerilor din uniunea monetară, dar mai puţin lichidă şi, prin urmare, cu o valoare mai mică. Această situaţie face ca unii analişti să spună că statul cipriot nu mai este, în fapt, membru cu puteri depline al uniunii monetare.
Ministerul cipriot de finanţe a promis că restricţiile vor fi menţinute şapte zile începând de ieri, după ce banca centrală anunţase că acestea vor dura doar patru zile. Însă mulţi experţi sunt sceptici. Într-un sondaj de opinie realizat de Reuters, 30 din 46 de economişti intervievaţi au spus că limitările vor dura luni de zile.
„Avem un set tipic de măsuri de control al schimburilor, care aduce mai mult aminte de America de Sud şi Africa. Acestea sunt restricţii permanente care sunt menţinute până când economia îşi revine“, a afirmat Bob Lyddon, secretar general al asociaţiei bancare IBOS.
FMI a acceptat ceva ce anterior a criticat
Consilierul special pentru pieţe financiare al secretariatului general al OCDE Adrian Blundell-Wignall apreciază că modul în care Europa a gestionat criza ciprioptă este „catastrofală“.
„N-ar fi putut fi mai rău. Când troica şi-a dat acordul pentru taxarea depozitelor, şi vorbim de cele mai mici de 100.000 euro, în principiu garantate, a ignorat lecţiile a mai mult de 100 de ani de crize bancare. Măsura ar fi însemnat, nici mai mult, nici mai puţin, decât confiscarea economiilor“, a afirmat economistul. El aminteşte cel mai recent exemplu de astfel de politici, Zimbabwe, care în 2008 a confiscat conturile curente în monedă străină, scrie Le Figaro.
„La acea vreme, FMI a spus toate criticile ce i-au venit în minte. Astăzi, instituţia validează acest gem de decizii cu toate că exemplele date de istorie în Europa şi Asia au lăsat urme timp de mai multe generaţii“, a spus Blundell-Wignall. El vorbeşte despre planul iniţial convenit de guvernul cipriot cu creditorii, acela de a taxa toate depozitele constituite la băncile din ţară cu până la 10%.
În faţa temerilor că tratamentul Ciprului ar putea fi aplicat şi cu ocazia altor bailouturi, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că exemplul cipriot este un caz foarte special pentru care Uniunea Europeană a găsit soluţia potrivită. Preşedintele Eurogropu şi Comisia Europeană au dat indicii că deponenţii ar putea fi obligaţi şi pe viitor să se implice în salvarea băncilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
