Cipru, una dintre cele mai mici economii din zona euro, ar putea intra în incapacitate de plată în următoarele săptămâni dacă preşedintele ţării, Demetris Christofias, nu ajunge la un acord cu reprezentanţii Uniunii Europene (UE) şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind un ajutor financiar uriaş, de 11-16 miliarde euro, comparativ cu PIB-ul ţării de 17,9 miliarde euro, scrie presa internaţională.
Recent, Troica - UE, BCE şi FMI - a purtat discuţii de negociere cu banca centrală a Ciprului în privinţa recapitalizării băncilor autohtone şi a reformelor din sectorul monetar. Astfel, s-a stabilit că suma necesară recapitalizării băncilor va fi determinată la începutul lunii decembrie în urma unui raport care va fi realizat de compania de investiţii PIMCO, notează EurActiv.
Cipru a început iniţial discuţiile cu Troica privind un ajutor financiar pentru că băncile cipriote au expunere foarte mare la datoria Greciei.
Banca centrală a Ciprului a declarat că acest acord iniţial va ajuta la refacerea credibilităţii sectorului bancar cipriot.
"Recapitalizarea sistemului monetar şi creşterea lichidităţii va duce, pe de-o parte, la reducerea ratelor de dobândă şi, pe de altă parte, va îndeplini nevoile monetare ale economiei", se arată în declaraţia băncii centrale.
De asemenea, cele două părţi au ajuns la un acord şi în ceea ce priveşte rata adecvării capitalului pentru bănci şi sistemul de supraveghere pentru sistemul bancar. Astfel, atât băncile comerciale, cât şi cele cooperative vor fi supravegheate de banca centrală, potrivit oficialilor Ministerului de Finanţe. Înainte băncile cooperative erau supravegheate de o autoritate distinctă. Cu toate acestea, încă nu au fost clarificate solicitările creditorilor internaţionali referitoare la privatizarea activelor statului cipriot şi la reducerea pensiilor şi a salariilor.
De când Cipru nu a mai putut să se împrumute de pe pieţele internaţionale acum 18 luni, preşedintele ţării a încercat să obţină finanţare din alte surse pentru a evita negocierile cu UE pentru un bailout, care presupune automat aplicarea unor măsuri de austeritate, relatează Financial Times.
Astfel, Christofias a obţinut mai întâi un împrumut de 2,5 miliarde euro de la guvernul Rusiei, care iniţial trebuia satisfacă nevoile statului pentru trei ani, însă banii au fost cheltuiţi mai repede. Apoi, după ce a fost convins de consultanţii săi să ceară un bailout în luna iunie, preşedintele cipriot a convins trei companii la care statul este acţionar să împrumute guvernului aproximativ 175 milioane de euro. În acelaşi timp, statul aştepta răspunsul din partea Kremlinului cu privire la un al doilea împrumut în valoare de cinci miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
