Criza actuală testează modelele economice ale ţărilor est-europene şi le scoate în evidenţă vulnerabilităţile: forintul se depreciază la cel mai mic şoc şi produce inflaţie, cererea din Cehia e copleşită de preţuri, iar Polonia se confruntă cu o criză a costului vieţii

Ungaria a fost prima ţară din UE a cărei bancă centrală a început să majoreze dobân­zile pentru a stopa inflaţia. Startul l-a dat în iunie 2021, iar după un an, în trimestrul trei din 2022, economia ungară, dependentă de producţia şi exporturile industriei auto, unde domină coloşii germani, este în pragul recesiunii. În teorie, creşterile de dobânzi frânează inflaţia cu o latenţă mare, de circa un an, dar frânează şi creşterea economică.

Inflaţia din Ungaria nu a încetinit. Băncii centrale maghiare i-a urmat la scurt timp banca naţională a Cehiei, iar economia cehă, cea mai matură din regiune, cu o piaţă internă puternică, cu exporturi diversificate şi cu turism dezvoltat, este acum într-o recesiune „uşoară“, după cum interpretează autorităţile datele pentru trimestrul trei. Pentru anul viitor este aşteptată o stagnare.

Polonia este cea mai mare economie din Europa de Est, cu o piaţă internă uriaşă în comparaţie cu cele ale vecinilor, şi a reuşit să stea departe de recesiune. Banca centrală po­lo­neză a început mult mai târziu să crească dobânzile, dar n-a avut succes în lupta cu inflaţia. Rezultatul este o criză a costului vieţii care a retezat popularitatea partidului de gu­vernământ. Nici Banca Naţională a României nu s-a grăbit cu majorarea dobânzilor, adică cu scumpirea creditului, iar economia României a avut în perioada ana­lizată una dintre cele mai mari creşteri din UE. 

Criza actuală, cu multi­ple­le ei aspecte – cicatricele lăsate de pandemie, incerti­tu­dini geopolitice, inflaţie re­cord, penurii, energie scum­pă –, testează modelele economice ale ţărilor est-euro­pene şi le scoate în evidenţă vulne­rabilităţile. Spre exemplu, unul din principalele motoare ale inflaţiei din Ungaria este deprecierea spectaculoasă a forintului, care face ca importurile, inclusiv cele de ener­gie, să fie tot mai scumpe.

Moneda ungară a ajuns să se deprecieze la cel mai mic şoc, în pofida intervenţiilor la sacrificiu ale băncii centrale. Forintul s-a dus în jos până şi după misteriosul bombardament din Polonia, ţară membră a NATO. Ce se poate desprinde din datele disponibile despre economiile est-europene este că în trimestrul trei acestea au încetinit în condiţiile în care consumatorii au fost loviţi de scumpirea ener­giei în urma războiului pornit de Rusia contra Ucrainei şi de creşterea ratelor de dobândă, scrie Bloomberg.

Creşterile de preţuri record au micşorat puterea de cumpărare a consumatorilor, iar industria şi-a redus producţia, antici­pând scăderea cererii în următoa­rele trimestre, notează şi Reuters. În plus, în Polonia se mai evidenţiază şi o criză a costului vieţii, iar în Româ­nia şi Ungaria şocurile unor secete severe.

Ungaria în special se con­fruntă şi cu probleme bu­ge­tare, acutizate de lipsa fondu­rilor europene. Aceste trei econo­mii, cărora li se alătură şi Cehia, sunt puternic dependente de comerţul cu zona euro, bloc monetar a cărui economie care se micşorează şi care va continua să se contracte până în primul trimestru al anului viitor in­clu­siv, potrivit prognozelor Comisiei Europene.

Ungaria, unde guvernul caută să combată crize multiple şi a plafonat preţurile la carbu­ranţi şi la câteva alimente de bază, are în faţă posibilitatea unei scăderi economice timp de două trimestre la rând. În Cehia, ministerul de finanţe a anunţat că este probabil ca eco­nomia să fi intrat deja într-o recesiune „uşoa­ră“ după ce s-a micşorat în trimestrul trei pentru prima dată în ultimul an şi jumătate. Datele publicate de Eurostat arată că PIB-ul ungar s-a contractat cu 0,4% în trimestrul trei faţă de trimestrul anterior, cel al Cehiei a scăzut cu acelaşi ritm, în timp ce România şi Polonia au crescut cu 1,3%, respectiv 0,9%.

Recesiunea înseamnă două trimestre consecutive de scădere. Analiştii spun că Ungaria se va duce în jos şi mai mult în trimestrul patru, când inflaţia va depăşi 20% şi va întrece creşterile salariale. Strategii de la ING arată spre presiunile puse pe consum şi pe investiţii. „Creşterea reală a salariilor este acum negativă, activitatea de creditare se micşorează, iar facturile la energie reduc venitul disponibil al gospodăriilor“, spun ei. Biroul de statistică ungar scoate în faţă faptul că economia a crescut de fapt în trimestrul trei, dar în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (această raportare este un alt mod de a măsura performanţele economice). La creştere au contribuit toate sectoarele, mai puţin agricultura, devastată de secetă. Ministrul de finanţe Mihaly Varga a spus că Ungaria este unul dintre campionii Europei la creştere economică. Despre Polonia, analiştii cred că aceasta poate evita recesiunea, dar nu şi o încetinire brutală la zero. „Cererea, atât investiţiile cât şi consumul, scade, Comenzile pentru exporturi sunt în declin. În următoarele luni şi în următorul an nu va fi uşor“, avertizează Monika Kurtek, economist şef la Bank Pocztowy. Totuşi, economia rezistă mai bine decât s-a crezut până acum. În Cehia, biroul de statistică nu a dat prea multe detalii despre ce trage economia în jos, spunând doar că frâna principală o reprezintă scăderea cererii.