Prima campanie NATO necondusă de americani a evidenţiat limitările puterii militare a Europei într-o perioadă de creştere puternică a datoriilor naţionale şi de reduceri ale cheltuielilor pentru apărare în pofida scenelor din Tripoli, în care forţele rebele avansează susţinute de atacurile aeriene europene, scrie The Wall Street Journal.
"Cert este că Europa nu s-ar fi descurcat singură", a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
"În lipsa investiţiilor în domeniul apărării, Europei îi va fi din ce în ce mai dificil să preia responsabilitatea pentru controlul crizei internaţionale dincolo de graniţele sale."
Temerile tot mai mari privitoare la capabilităţile Europei vin într-o perioadă de schimbări în ceea ce priveşte balanţa puterii militare la nivel mondial. Statele Unite sunt presate să-şi controleze cheltuielile militare, în timp ce China îşi întăreşte puterea militară.
În urma crizei financiare mondiale, cheltuielile din domeniul apărării ale statelor europene membre ale NATO sunt aşteptate să scadă cu 2,9% în perioada 2010-2015. Acestea au cheltuit în medie 1,7% din PIB pe apărare anul trecut, potrivit NATO, comparativ cu 5,4% în cazul SUA.
Rasmussen se arată îngrijorat de "diferenţa în creştere" dintre SUA şi Europa. Cu 20 de ani în urmă "aliaţii europeni reprezentau o treime din cheltuielile totale pe apărare ale NATO, în timp ce astăzi reprezintă doar 20%", arată acesta. Dacă trendul va continua, "SUA s-ar putea arăta interesate să colaboreze cu puteri emergente".
Forţele militare ale ţărilor europene încearcă să găsească modalităţi de a coopera pentru a compensa reducerile de cheltuieli, însă eforturile depuse în trecut pe acest front au eşuat.
Rasmussen spune că o soluţie este ceea ce s-ar numi o "apărare inteligentă": o cooperare între ţări la nivelul achiziţiei de echipamente de apărare, pregătire şi exerciţii militare. Ţările se pot, de asemenea, specializa pe anumite misiuni militare.
Mart Laar, ministrul apărării din Estonia, una dintre puţinele ţări care-şi majorează cheltuielile din domeniul apărării, admite că viitorul sectorului european al apărării stă în cooperare la nivelul achiziţiilor şi resurselor.
Patru cincimi din bugetele pe echipamente ale ţărilor europene sunt cheltuite pe produse de la companiile locale, care nu oferă adesea cea mai bună valoare. O directivă a UE care va intra în vigoare în acest an autorizează o piaţa europeană unică pentru un număr mare de achiziţii militare, guvernelor urmând să le fie mai dificil să promoveze "campioni naţionali" în industria apărării.
Există deja o mulţime de cazuri de cooperare în domeniul apărării, însă sentimentul general este unul de scepticism că foarte multe se vor schimba, mai ales având în vedere experienţele din trecut.
Rasmussen nu este de acord cu toate eforturile de cooperare. Uniunea Europeană a relansat recent discuţiile privitoare la stabilirea unui sediu militar permanent al UE. "Nu un sediu ne lipseşte în Europa, ci hardware-ul", spune Rasmussen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
