În 2020, preşedintele rus Vladimir Putin a modificat constituţia ţării astfel încât să poată deţine puterea până în 2036. El conduce Rusia din 2008, cam de prin vremea când România a intrat în Uniunea Europeană. Putin are acum 69 de ani. În 2036 va avea 83 de ani, mai mult decât are actualul preşedinte al SUA Joe Biden, considerat unul dintre cei mai bătrâni. Dacă Putin şi-a planificat pensionarea peste atât de mult timp, înseamnă că are planuri mari, de durată, care-l implică personal. Aşa cum au toţi dictatorii.
La referendumul din 2020 pentru schimbarea constituţiei şi deschiderea drumului spre domnie pe viaţă pentru Putin au participat aproape 70% dintre alegători. Circa 80% dintre participanţi i-au dat preşedintelui tot ce le-a cerut. Iar el a vrut ceea ce acum este descris ca fiind fortăreaţa Rusia, o ţară cu imunitate crescută la mecanismele financiare şi informaţionale internaţionale ale Occidentului. Astfel, Rusia lui Putin şi-a dezvoltat propriul sistem de plăţi între companii şi bani, adică propriul SWIFT, dar într-un stadiu rudimentar, a pornit un proces de dedolarizare a economiei în care este ajutată de China şi a pus bazele propriului internet.
După primul episod ucrainean, când Rusia a anexat Crimeea şi a adus forţe destabilizatoare în estul Ucrainei, Moscova a încercat o reorientare comercială spre est, spre China, lucru pe care mizează şi acum pentru reducerea impactului sancţiunilor occidentale. Uniunea Europeană şi ţările din Balcani nu mai sunt alimentate cu gaze naturale prin gazoductele care trec prin Ucraina şi Polonia, ci prin unele noi, construite în nordul şi sudul continentului cu ajutorul unor ţări considerate pioni sau aliaţi ai Moscovei.
De asemenea, în contextul crizei inflaţioniste din ultimul an, Putin a luat măsuri pentru a descuraja exporturile de grâu şi alte cereale, la un moment dat preţurile pe piaţa internaţională crescând pentru că speculatorii şi producătorii ruşi preferau să-şi ţină marfa în silozuri şi să aştepte. Iar cu experienţa sancţiunilor de după episodul Crimeea din 2014, băncile ruse şi-au făcut rezerve de valută considerabile.
În Le Monde Diplomatique, David Teurtrie, specialist în Rusia, scrie că începând cu 2014 autorităţile ruse au crescut semnificativ capacitatea economiei de a rezista la şocuri severe, mai ales în sectorul bancar şi cel financiar. Banca centrală rusă a redus drastic rezervele de dolari, iar 87% din ruşi deţin un card numit Mir care foloseşte un sistem naţional de plăţi.
Se vorbeşte că una dintre cele mai dure sancţiuni care ar putea fi aplicate Rusiei ar fi deconectarea ţării de la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, aşa cum s-a întâmplat cu Iranul în 2012 şi 2018. Dar tranzacţiile financiare dintre băncile ruse şi firme şi companii pot fi făcute acum printr-un sistem de mesagerie financiară local.
SWIFT (the Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este principalul mecanism de mesagerie sigură pe care băncile îl folosesc pentru a face plăţi internaţionale rapid şi sigur. Sistemul asigură fluiditatea comerţului mondial şi este cel mai folosit în tranzacţii. În 2020, prin platforma SWIFT au fost efectuate peste 38 de milioane de tranzacţii în fiecare zi. Este vorba despre afaceri de mii de miliarde de dolari zilnic. Sistemul reprezintă o colaborare între mii de participanţi şi este neutru în disputele comerciale. Sediul platformei este în Belgia.
Sistemul este folosit de firmele ruse pentru a cumpăra bunuri şi servicii din Occident, iar acestea cumpără mult. Însă una din băncile mari din Rusia, VTB, a asigurat că în loc de SWIFT va putea folosi şi alte culoare de plată, cum ar fi telefonia, aplicaţiile de mesagerie sau de e-mail. Băncile ruse pot schimba rutele fluxurilor de bani prin ţări care nu aderă la regimul de sancţiuni occidental, cum ar fi China, care are şi ea propriul sistem de plăţi alternativ la SWIFT.
Tot pe frontul transmiterii informaţiei, în decembrie 2019 autorităţile ruse au anunţat că au testat cu succes alternativa Rusiei la internetul global.
Mesajul a fost că dacă cineva va decide vreodată să scoată din priză routerul care aduce ruşilor internetul global, conexiunile interne nu vor avea de suferit. Unii spun internetului rusesc Runet. Însă Runet îi permite lui Putin să izoleze Rusia de fluxurile media occidentale dacă acestea devin o ameninţare pentru el. În acest sens, el a semnat o lege în 2019, potrivit Atlantic Council. China are un sistem cu acelaşi rol, cunoscut ca Marele zid de foc (The Great Firewall).
La nivel de rezerve valutare, anul trecut, fondul pentru zile negre al Kremlinului a anunţat că este în plină campania de dedolarizare a activelor. La acea vreme, 35% din investiţii erau în dolari şi 35% în euro. Făcându-se pregătiri pentru înlocuirea dolarilor cu euro şi aur, ponderea monedei europene urmând să ajungă la 40%, iar cea a aurului la 20%.
Washingtonul are puterea de a limita accesul Rusiei la dolari. Anul acesta, dolarii au ajuns să reprezinte doar 16% din activele fondului rus. La 1 ianuarie, fondul suveran de investiţii al Rusiei avea active echivalente cu 182 de miliarde de dolari, reprezentând 12% din PIB, potrivit datelor oficiale. În decembrie, de când vin cele mai recente date, băncile ruse au importat cash în monedă străină de cinci miliarde dolari. Între timp, dependenţa UE de gazele naturale ruse s-a adâncit, iar Rusia a devenit o superputere a materiilor prime. Dar orice izolare într-o economie globalizată duce în cel mai bun caz la stagnarea dezvoltării.
