Povestea economiei europene, un colos de 8.000 de miliarde de dolari, a fost in 2003 una destul de zbuciumata, cu evolutii oscilante, cu ascensiuni si caderi de amplitudini variate. Firma internationala de servicii financiare PricewaterhauseCoopers a incercat sa surprinda in detaliu aceste tendinte in lucrarea "Perspectivele economiei europene".
Analiza se concentreza in principal pe economia celor 12 tari ce impart moneda unica, euro, dar se apleaca si asupra celorlalte trei state din UE care si-au pastrat propriile monede, Marea Britanie, Suedia si Danemarca. Este realizata de asemenea o paralela si cu cea mai mare putere mondiala, SUA, prin care se incearca sa se explice avansul pe care aceasta l-a obtinut in fata Uniunii Europene si perspectivele de viitor ale celor doua economii.
Pentru a estima evolutiile viitoare a principalilor parametri economici, au fost construite scenarii alternative, atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
Evolutii recente
Dupa o revenire modesta in prima jumatate a anului 2002, economia zonei euro a inceput din nou sa slabeasca.
Cresterea trimestriala a PIB-ului a incetinit de la 0,2% in al treilea trimestru al anului 2002, la 0,1% in ultimul trimestru, 0% in primul trimestru din 2003, iar in al doilea trimestru statisticile arata o contractie de 0,1%. In toate tarile - cu exceptia Spaniei - economiile si-au incetinit cresterea in prima jumatate a anului 2003 dupa un avans modest inregistrat anul trecut. Germania, Italia si Olanda s-au aflat practic in recesiune in prima jumatate a acestui an, dupa doua trimestre consecutive de declin al PIB-ului. La randul ei, Franta a cunoscut o scadere a productiei in cel de-al doilea trimestru din 2003(0,3%), cu toate ca aceasta s-a datorat in mare grevei angajatilor din sectorul public. Dintre tarile mai mari ale Eurolandului, doar Spania a mentinut rate de crestere mai robuste(0,7%-trim.II 2003). Pe de alta parte, cei mici, precum Austria, Portugalia sau Belgia, au avut de suferit de pe urma paraliziei partenerilor europeni de talie mai mare. Crestere a fost de asemenea franata in Irlanda, cu toate ca aceasta ramane peste media Uniunii Europene. Economia Greciei s-a dovedit destul de alerta, stimulata in parte de pregatirile pentru Jocurile Olimpice din Atena din 2004.
Productia industriala a zonei euro cunoscut evolutii oscilante de la o luna la alta. Dupa patru luni consecutive de cresteri, incepand cu ianuarie 2003, sectorul industrial a trecut din nou pe rosu, productia contractandu-se in iunie cu 1,6%(evolutie anuala).
Sectorul serviciilor a inregistrat de asemenea un declin semnificativ in prima parte a anului 2003, cu toate ca ultimile rapoarte sunt ceva mai pozitive. Daca in 2000 si 2001 acest sector era unul din cele mai puternice din economia UE, cu cresteri anuale de 4%, in 2003 serviciile au cazut in coada listei, inregistrand o contractie de 0,1% in al doilea trimestru.
Industria constructiilor a continuat sa sufere in 2003, in special datorita slabelor rezultate din Germania, Portugalia si Olanda.
Pe de alta parte, cererea interna s-a imbunatatit gradual in primul trimestru din 2003, crescand cu 0,5%, dupa care a urmat o usoara contractie de 0,1%. Exporturile au cunoscut un declin ca urmare a dificultatilor pe care le traverseaza economia mondiala, dar si datorita aprecierii neasteptat de rapide a monedei euro fata de dolar. Balanta externa s-a inrautatit spre jumatatea anului 2003, inregistrand deficite de 0,5% si 0,2% in cele doua trimestre. Zona euro a cunoscut in 2002 un surplus de aproape 1% a contului curent, cazand sub 1% in 2003. Comparativ cu anul trecut, echilibrul comercial s-a dovedit mai firav, pe masura ce importurile au crescut mai puternic decat exporturile, reflectand imobilitatea economiei mondiale si aprecierea monedei euro.
Moneda europeana a ramas pe tot parcursul anului deasupra dolarului, consolidandu-se gradual spre o maxima de 1,19 $ de la sfarsitul lunii mai, desi a cazut ulterior in lunile de vara catre 1,10 $. Aprecierea euro a survenit ca urmare a dezechilibrelor economice din SUA - in special a deficitului bugetar de apreoape 5% - si mai putin datorita unor performante sanatoase ale zonei euro.
Ca o tendinta a racirii economiei europene, rata somajului a urcat treptat de la 8% (mijlocul lui 2001) catre 8,9% in iulie 2003. Portugalia, Olanda si Luxemburg sunt primele "performere" la acest capitol, in timp ce Austria si Finlanda nu au inregistrat diferente semnificative ale somajului. Cea mai grava situatie se intalneste in Spania, unde somajul a ajuns la 11,4%.
Inflatia a cunoscut o usoara tendinta de crestere incepand cu milocul lui 2002, atingand o maxima (anualizata) de 2,4% in februarie si martie 2003. Ulterior inflatia s-a mai moderat la 1,95%, rata aflata in limitele stabilite de Banca Centrala Europeana (sub, dar aproape de 2%).
Slabiciunea de care a dat dovada economia europeana in ultimul an i-a determinat pe oficialii Bancii Centrale Europene sa reduca la inceputul lunii iunie rata dobanzii de referinta cu 0,5%, pana la 2%. De la aceasta data BCE nu a mai efectuat nici o modificare a acestei rate.
Previziuni
Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 0,8% in 2002, in scadere fata de avansul de 1,4% din 2001. Conform ultimilor estimari, realizate pe baza datelor din primele noua luni ale anului, economia europeana va creste in 2003 cu 0,5% si cu 1,7% in 2004. Dupa un progres modest in 2002, economia Germaniei este prognozata a ramane firava si pe ansamblul anului 2003, in timp ce pentru anul viitor este prevazuta o crestere de 1,6%. Performante slabe vor inregistra in 2003 si economiile Portugaliei si Olandei, cu evolutii intre 0% si -0,4%, urmand ca anul viitor sa urmeze o expansiune de 1,9% si respectiv 1,3%.
Franta, asemanator Italiei, va inregistra in 2003 un avans de 0,4%, si de 1,7% in 2004. Grecia si Irlanda sunt asteptate a fi cele mai bune performere, cu cresteri de 2,7% si 3,7% in 2003, si de 3,9% in 2004.
Ascensiunea monedei euro fata de dolar din prima jumatate a anului s-a mai moderat in lunile de vara, insa cresterea si-a reluat ritmul incepand cu luna august. Pentru luna septembrie 2004 este prevazut un curs 1,14$ la un euro, dupa care va urma o scadere usoara catre 1,12$(septembrie 2005). Este posibil insa ca moneda euro sa inregistreze o depreciere mai accentuata, in special datorita avansului puternic al economiei americane.
Deficitele bugetare sunt estimate a oscila in jurul valorii de 2,75% atat in 2003 cat si in 2004. Franta si Germania, ce au depasit pentru doi ani la rand limitele europene de 3%(raportat la PIB), vor inregistra in 2004 ameliorari (de dimensiuni reduse) ale acestui indicator. Deficitul bugetar al Italiei va oscila atat in 2003 cat si in 2004 in jurul pragului de 3%. Avand in vedere recentele dificultati cu care s-au confruntat marile economii ale Europei, este probabil ca Comisia Europeana sa ia in considerare o relaxare a regulilor Pactului de Stabilitate.
Previziunile privind rata somajului vizeaza un salt usor de la nivelul actual de 8,9%, cu o tendinta de stabilizare in 2004.
Rata inflatiei, aflata in prezent aproape de 2%, nu va suferi oscilatii semnificative in perioada urmatoare. Inflatia nu este insa o sursa de ingrijorare pentru Europa, in primul rand deoarece, economia, aflata inca intr-un stadiu de dezmortire, nu incurajeaza tendintele inflationiste. Atat timp cat moneda euro nu se depreciaza semnificativ fata de dolar, inflatia ar trebui sa ramama sub control.
Ratele de dobanda se vor modifica in functie de evolutiile economice. Estimand o accelerare a cresterii economice, autoritatile ar putea ridica - intr-un viitor apropiat - aceste rate.
Poate prinde UE trenul Statelor Unite?
Pentru o lunga perioada de timp, incepand cu mijlocul secolului trecut, Europa parea sa depaseasca prin avantul pe care il luase performantele economice ale SUA. In ultimile doua decenii economia europeana s-a dovedit insa incapabila de a atinge nivelul de dezvoltare atins de Statele Unite, exprimat sub forma indicelui de bunastare - PIB pe locuitor. Care e e explicatia acestei diferente? Aceasta evolutie s-a datorat in special unei mai slabe utilizari a fortei de munca si mai putin datorita unei productivitati mai slabe. In cea de-a doua jumatate a deceniului trecut, pe masura SUA ce se bucura de o crestere sanatoasa a productivitatii, Europa inregistra rate destul de modeste ale ocuparii.
Dintr-un anumit punct de vedere, ratele scazute ale angajarii din UE pot fi puse pe seama deciziei de substituire a confortului personal cu consumul. Pe de alta parte, nivelului mai scazut a venitului mediu din UE ii corespunde in SUA o distributie inechitabila a veniturilor. Problemele de pe piata fortei de munca pot fi insa atribuite si rigiditatilor acestei piete, dar si barierelor ridicate impotriva accesului unor categorii ale populatiei.
In plus, faptul ca productivitatea europeana s-a aflat cu numai 10% in urma celei americane ascunde de fapt realitatea ca multe sectoare din SUA au randamente modeste, compensate insa cu un nivel ridicat al tehnologiei ce a penetrat in toate nivelurile economiei.
Privind inainte, se poate estima ca cresterea va ramane mai puternica in SUA decat in UE in intervalul 2003-2004. Pe termen lung insa, Europa are potentialul de a ajunge si chiar depasi nivelul de dezvoltare al Statelor Unite, desi sunt multe incertitudini care pot duce la evolutii cu totul neasteptate. Pentru a analiza aceste posibile directii ale celor doua economii, au fost intocmite patru scenarii, prezentate succint in continuare.
Cel mai optimist scenariu elaborat de PwC este cel al Partenerilor Prosperi, in care o crestere a consumului, exporturilor si investitiilor din SUA i-ar corespunde o continuare a reformei sistemului de pensii si o imbunatatire a conditiilor pe piata muncii din Europa. In aceasta situatie, cei doi parteneri si-ar imparti puterea mondiala, cu un usor avantaj de partea SUA.
Scenariul SUA Prima ia in considerare o incetineala a reformei in cadrul UE, in special datorita adancirii diferentelor dintre statele uniunii. In grupul performerelor s-ar afla, potrivit scenariului, Marea Britanie, Irlanda si o serie de state ce vor adera in 2004. Varianta Europa Renascuta, poate si cea mai plauzibila, vizeaza un declin al somajului si o dinamizare a economiei europene, in timp ce SUA, afectata de dezechilibre periodice(deficit bugetar, somaj ridicat, fluctuatii ale investitiilor), si-ar opri ascensiunea ca urmare a masurilor de crestere a taxelor si de reducere a cheltuielilor publice. Scenariul Dublei Deflatii ia in considerare o cadere, pe parcursul anilor care urmeaza, ale celor doua economii in capcana deflatiei, concomitent cu stagnerea tuturor sectoarelor economiei.
In concluzie, desi nu sunt garantii ca UE va depasi in anii urmatori prima putere mondiala a lumii, se poate afirma cu certitudine cu Europa are acest potential, in special daca va promova politici care sa urmareasca cresterea economica, echilibrarea pietei fortei de munca si reformarea sistemului de pensii.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
