In aceasta saptamana, guvernul lui Tony Blair va anunta un deficit bugetar de 3,4% din PIB sau 37 miliarde de lire sterline (68 miliarde de dolari), cel mai ridicat de cand partidul sau a preluat conducerea in 1997, relateaza Bloomberg News.
Blair nu este singurul oficial care va propune deficite record pentru anii care vin. Presedintele american George Bush, premierul japonez Junichiro Koizumi si cancelarul german Gerhard Schroder se gasesc in aceeasi situatie. Deficitele combinate ale celor patru state va atinge in acest an aproape 4,8% din produsul intern brut (PIB) total al acestora, cel mai ridicat nivel din 1997.
In acest an, deficitul american va ajunge la 5,5% din PIB, fiind intrecut, in randul celor sapte natiuni industrializate (G7), doar de Japonia, cu 7,2% din PIB. Deficitul bugetar mediu al celor 12 state din zona euro va scadea in acest an la 2,7%, de la 2,8% din PIB anul trecut.
In Germania si Franta, deficitele au avut la baza in primul rand recesiunea sau cresterea zero, care au condus la diminuarea veniturilor din impozite si au majorat cheltuielile cu ajutoarele de somaj. Germania a intrat in recesiune in 2001 si 2003, iar economia franceza a stagnat in a doua jumatate a anului 2002 si a doua jumatate a anului trecut.
Francis Mer, ministrul francez de finante, a anuntat din nou acum doua zile ca intentioneaza sa aduca deficitul bugetar la 3,6% din PIB in 2004 si la 2,9% in 2005. Analistii sunt insa mai pesimisti, anticipand o cifra de aproximativ 4%.
Oficialii Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica au aratat ca deficitul Germaniei si cel al Frantei vor ajunge in acest an la 3,7%.
Cine sunt beneficiarii?
Senatul american a aprobat vineri majorarea cheltuielilor militare cu 7,1%, la 402 miliarde de dolari, si a cheltuielilor cu securitatea nationala cu 9,7%, la 30 milioane de dolari. Printre companiile care vor beneficia de acesti bani se numara Boeing, Northrop Grumman si Lockheed Martin.
In Europa, Thales, BAE Systems si Rolls-Royce Group au beneficiat de cresterea cheltuielilor militare ale guvernelor britanic si francez din cauza razboiului din Irak. In Italia, cea mai importanta crestere din cadrul deficitului bugetar se refera la cheltuielile cu salariile majorate ale angajatilor din sectorul public. In plus, cea de-a patra economie a lumii incearca sa atenueze efectele negative ale disponibilizarilor de la Fiat, cel mai mare producator italian de autovehicule.
SUA, sursa de nelinisti
"Deficitul american reprezinta un risc pentru economie. Nu este o situatie temporara si vom inregistra deficite pentru cel putin 10 ani. Daca nu rezolvam problema, va fi afectata cresterea economica pe termen lung", este de parere Alice Rivlin, care a lucrat la Rezervele Federale, banca centrala americana.
Deficitul bugetar american a afectat si deficitul de cont curent, care a atins in 2003 un nivel record, de 541,8 miliarde de dolari.
"Avem nevoie de 1,5-2 miliarde de dolari pe zi pentru a ne putea finanta acest deficit", a afirmat Felix Rohatyn, fost director la Lazard Freres & Co si fost ambasador al SUA in Franta. "Pe termen scurt, bunurile noastre sunt mai competitive, insa pe termen lung vom avea datorii tot mai mari fata de creditorii straini", a adaugat el.
Temerile de deficitul de cont curent si de cel bugetar au condus la deprecierea cu 49% a dolarului fata de euro in ultimii patru ani. Euro se tranzactiona ieri la 1,226 dolari la Londra, fata de cotatia de 82 de centi din octombrie 2000.
Pericol pentru economia globala
Economistii, bancile centrale si analistii au afirmat in repetate randuri ca deficitele vor duce la majorarea costului imprumuturilor, vor submina valoarea dolarului si vor ameninta redresarea economiei globale.
"Cand guvernul imprumuta gramezi de bani, va trebui sa plateasca o dobanda mai mare", spune Tim Bond, de la Barclays Capital. "In acelasi timp insa, si sectorul privat va trebui sa plateasca dobanzi mai ridicate. Iar daca economia creste puternic si politica fiscala este relaxata, se va crea si inflatie", a adaugat Bond.
Pentru Bush si Blair, diminuarea deficitelor ar putea insemna adoptarea unor masuri nepopulare, care ar putea afecta rezultatele alegerilor din 2006 din ambele tari. Ei pot decide diminuarea cheltuielilor, majorarea impozitelor sau pot permite cresterea inflatiei care sa diminueze valoarea datoriilor contractate.
"Ar fi o prostie sa se majoreze impozitele, amenintand astfel relansarea economiei", a declarat Robert Mundell, laureat al premiului Nobel pentru economie in anul 1999. "Cel mai bine este sa se evite noi majorari ale cheltuielilor, altele decat cele militare, si sa se lase rezolvarea problemei pe seama cresterii veniturilor din impozite", a mai spus Mundell.
anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
