Business Internaţional

Dincolo de eterna alegere între interesele Occidentului şi cele ale Rusiei, moldovenii şi bulgarii au votat să îndepărteze corupţia şi furtul. Moldovenii au fost mai hotărâţi

Dincolo de eterna alegere între interesele Occidentului şi cele ale Rusiei, moldovenii şi bulgarii au votat să îndepărteze corupţia şi furtul. Moldovenii au fost mai hotărâţi

Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu alături de preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.07.2021, 21:46 611

Alegerile din Republica Moldova sunt cel mai adesea romantate ca fiind o alegere de direcţie, spre Est, Rusia, sau către Vest, Europa şi Occidentul. Câşti­gătorul votului de duminică a făcut însă clar ce vor moldovenii, cea mai săracă naţiune europeană: „Astăzi, cetăţenii se pot elibera de hoţi şi pot alege un parlament cinstit“. Au trecut şapte ani de la furtul secolului, în care un miliard de dolari, sau 13% din PIB-ul statului, a dispărut din ţară printr-o elaborată fraudă bancară, iar banii nu au mai fost recuperaţi.

Alegeri au fost şi în Bulgaria, dar acestea nu au dat un câştigător atât de clar ca în Moldova. Însă şi acolo se observă o tendinţă în sensul ascensiunii partidelor antimafie în dauna partidelor tradiţionale, cel de guvernământ având o imagine pătată de scandaluri de corupţie şi nepotism. Unul din partidele proaspăt intrate în parlament, produsul protestelor anticorupţie îndelungate de anul trecut, se numeşte „Ridică-te Bulgaria! Afară cu Mafioţii!“.

Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, una care a devenit teren propice pentru lupta pentru influenţă geopolitică între forţele dominante din regiune. Cea mai mare parte a presei europene şi occidentale scoate în evidenţă că partidul care a câştigat detaşat alegerile parlamentare din Moldova,  Partidul Acţiune şi Solidaritate, până nu demult condus de actualul preşedinte Maia Sandu, este o formaţiune pro-europeană. Scorul înregistrat este de peste 50% din voturi.

Despre principalul pierzător, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor, se scrie că este pro-rus. Acesta a ieşit pe locul doi în alegeri cu nici 30% din voturi. Rata de participare a fost de 48,5%.

Dar Moldova a mai avut  guvernare făţiş pro-europeană, cu o opoziţie evidentă faţă de Rusia, cel puţin la nivel de mesaj, însă zdruncinată de scandaluri de corupţie şi de furt. Chiar şi în actualele alegeri, un personaj influent şi dubios, Ilan Şor, a încercat să intre în parlament,  probabil pentru a scăpa de dosarele penale, după cum scrie Deutsche Welle.

Moldova are circa un milion de cetăţeni care muncesc şi trăiesc în străinătate, mai ales în UE şi în Rusia, la o populaţie totală de 3,5 milioane de locuitori, după estimările oficiale. Prin urmare, Moldova este uşor de prezentat ca o ţară ruptă între Est şi Vest.

Însă Maia Sandu a încercat să nu ducă lupta electorală în terenul clasic geopolitic, al alegerii între Rusia şi România, ci în acela al reconstrucţiei statale, al reformelor. „Vreau să le spun moldovenilor că alegerile sunt despre puterea oamenilor, nu a policienilor. Astăzi cetăţenii se pot elibera de hoţi şi pot alege un parlament cinstit care să lucreze în interesul cetăţenilor“, a caracterizat Sandu votul de duminică.

În schimb, principalul înfrânt, fostul preşedinte Igor Dodon, un politician pro-rus care a dominat până acum parlamentul, a mers în alegeri alături de comuniştii lui Vladimir Voronin, şi el fost preşedinte. Dodon şi-a construit campania mai ales pe pericolul ca „Moldova să ajungă să fie condusă de forţe externe“. Analiştii spun că cea mai mare parte a unioniştilor din societatea moldovenească, cotaţi la 20%, se regăsesc în partidul Maiei Sandu, care a gestionat tema dâdu-i o turnură europeană şi, în campania pentru alegerile de duminică, una anticorupţie.

Principalul  deznodământ al alegerilor este că Sandu are acum oportunitatea de a-şi implementa agenda reformistă cu ajutorul majorităţii parlamentare şi a viitorului guvern. Prima ţintă va fi probabil reforma în justiţie şi lupta cu o corupţie endemică.

Şi în Bulgaria corupţia este atât de endemică încât a devenit de nesuportat până şi pentru americani, SUA impunând sancţiuni mai multor personaje din ţară şi companii implicate în cazuri de corupţie. Însă acolo alegerile anticipate de duminică arată un peisaj politic mai fragmentat. Partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov n-a reuşit să se detaşeze decisiv de partidul Există un Astfel de Popor al vedetei de televiziune Slavi Trifonov, care a mers pe o platformă pro-democraţie dar ambiguă.

Rezultatul arată că GERB şi Borisov, care au dominat scena politică timp de un deceniu, şi-au pierdut masiv din popularitate în contextul a numeroase scandaluri de corupţie şi clientelism politic şi al protestelor de amploare de anul trecut. Din acele proteste şi-a tras seva partidul „Ridică-te Bulgaria! Afară cu Mafioţii!“. Acesta,  Există o Astfel de Naţiune şi Bulgaria Democrată, o formaţiune pro-UE, au şansa de a forma o coaliţie de guvernare opusă GERB, însă partidele au făcut prea puţin de la alegerile trecute, din aprilie, pentru a ajunge la un numitor comun.

Un scor la alegeri care le permite intrarea în parlament au obţinut şi socialiştii. Aceştia reprezintă opoziţia tradiţională a GERB în parlament, însă nu sunt doriţi de partidele pro-europene şi pro-democraţie din cauza asocierii cu fostul regim comunist şi cu sentimentele pro-ruse. În acest context, principalul rezultat al alegerilor va fi şi mai multă nesiguranţă politică.

 
 
AFACERI DE LA ZERO