Toshihiko Fukui, guvernatorul Bancii Japoniei, a reusit sa starneasca hohote de ras printre finantisti la inceputul acestui an prin ceea ce a fost perceput ca o gluma la adresa limbajului de politica monetara, scrie Financial Times.
Vorbind despre parghiile "strategiei de renuntare" (exit strategy) pe care Banca Japoniei le va utiliza pentru a pune capat ratelor dobanzii de zero%, Fukui a explicat audientei cum investitorii straini au sugerat ca ar fi mai potrivit o discutie asupra "strategiei de revenire" (re-entry strategy).
Fraza a ilustrat o perceptie potrivit careia o eventuala crestere a rigorii conditiilor monetare din Japonia va aduce la "normal" economia, care se lupta cu perspectivele sumbre si cu nivelul ingrijorator al deflatiei. Dar notiunea de "revenire" are un inteles mai cuprinzator.
Trecand prin a treia si cea mai convingatoare faza a revenirii dupa fluctuatiile economice, in Japonia se intrezaresc semnale ca distorsiunile si ineficienta de dupa prabusirea de la inceputul anilor 1990 sunt in sfarsit stabilizate sau au disparut complet.
Dupa 14 ani zbuciumati cu cresteri economice timide si recesiuni repetate, Japonia a descoperit drumul care ar putea sa o readuca inapoi in randul economiilor "conventionale". Desi nu exista vreo garantie ca economia Japoniei, a doua mare economie din lume, va reusi sa strabata pana la capat acest drum, vremurile par a fi favorabile unei reabilitari.
In ultimul trimestru al lui 2003, si primul trimestru al lui 2004, economia a avut cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii zece ani, 7% pe an.
De atunci, redresarea economica si-a domolit ritmul sau, dupa cum prefera sa afirme unii, economia s-a "maturizat". Guvernul si-a mentinut previziunile cu privire la o crestere anuala de 3,5%, pana in martie anul viitor, in timp ce Fondul Monetar International previzioneaza o crestere de 4,4%.
Caracteristicile care individualizeaza aceasta revenire economica de celalate doua raman clar sesizabile.
Masurile de incurajare ale guvernului nu au avut un rol prea important, cheltuielile publice fiind reduse drastic. China a devenit o sursa de cerere nestavilita pentru materiale si echipamente, in timp ce popularitatea produselor japoneze digitale a revigorat imaginea de mare producator a tarii.
Pe plan national, in Japonia efectele expansiunii exporturilor au provocat un boom in investitii, remarcabil dupa sumele cheltuite in proiecte noi si nu doar in retehnologizari.
Companiile, sau cel putin marii producatori, au castigat gradual din procesele de reducere a stocurilor, a datoriilor si de reducere a numarului de locuri de munca. Acestea se bucura acum de castiguri importante in profituri, chiar la modificari nesemnificative in venituri.
Redresarea a atins chiar si grupurile de intreprinderi mici, companiile de servicii si consumatorii, cu toate ca unele problemele economice continua sa persiste.
O asemenea raspandire a efectelor, genereaza sustenabilitate, care creeaza conditiile necesare pentru o desprindere definitiva de perioada cenusie de dupa prabusire.
Dintr-o perspectiva, o noua cadere poate aparea dupa ce economia se va fi dezvoltat consistent la sau aproape la potentialul sau anual de 1-2% - o cifra nu prea atractiva dar necesara, date fiind restrangerea si imbatranirea populatiei nipone.
Dintr-un alt punct de vedere, o noua faza poate incepe doar atunci cand toate mostenirile perioadelor de fluctuatie si colaps vor fi disparut. Totusi, pentru perioada de convalescenta vor mai fi necesari alti cativa ani.
"In fruntea listei, in fruntea tuturor listelor, este deflatia", spune Richard Jerram, economist la Macquarie Securities. Preturile in scadere, determinate de scaderea increderii consumatorilor, au afectat economia Japoniei inca de la mijlocul anilor 1990, reflectandu-se negativ in veniturile companiilor si majorand costul real al datoriilor acestora.
Ultimele calcule ale indicelui preturilor de consum, care inregistrase o cadere istorica de 1% pe luna, intr-o perioada din 2001, arata ca acesta continua sa coboare cu 0,1 - 0,2%.
Multi analisti din piata, ca de altfel si FMI, estimeaza ca indicele preturilor de consum se va stabiliza in 2005. Nu de aceeasi parere sunt si cativa ministrii niponi, care preconizeaza ca lupta impotriva deflatiei ar putea continua chiar pana in 2007.
Banca Japoniei a facut eforturi pentru mentinerea politicii sale cu privire la o rata zero a dobanzii si a abundentei de lichiditati, pana cand preturile se vor majora consistent.
Deflatia, in cel mai cuprinzator sens, influenteaza si trendul pretului terenurilor. In ultimii 13 ani acestea au avut o evolutie oscilanta, care a fost identificata de Paul Sheard, economist la Lehman Brothers, ca una dintre barierele importante in calea unei redresera sustenabile ale economiei.
Preturile in locatiile din Tokyo si alte orase importante s-au stabilizat sau chiar au crescut. La nivel national ele au scazut cu 5,2% anul trecut pana in iulie, iar in afara marilor orase nu sunt semne de imbunatatire.
In sectorul bancar, Japonia a facut unele progrese, dar mai are multe de facut. Marile institutii, cu exceptia bancii UFJ, si-au redus numarul creditelor neperformante, inlaturand efectele negative ale acestora.
Intre timp, bancile regionale se afla in mijlocul unor procese reformatoare. "Ne dorim semne mai evidente ale eficientei in sistemul bancar", afirma Jerram. "Este probabil solvabil, dar nu are un impact constructiv asupra economiei. Bancile manifesta aversiune fata de risc si sunt deficitare la capitolul de evaluare a riscurilor creditelor", adauga el.
Partial datorita lipsei presiunii din partea creditorilor, afacerile mici au fost mai lente in ceea ce priveste programele de restructurare decat companiile mai mari, si de aceea au profitat mai putin de pe urma revigorarii economice.
Cu toate ca falimentele au vindecat unele dintre problemele pe care managerii au refuzat sa le trateze, rezervele de capacitate de productie ating totusi un nivel ingrijorator in sectorul de constructii si cel de retail. Raportul veniturilor la active este la un nivel scazut pentru ca firmele continua sa pastreze activele care nu genereaza venituri, conform FMI, iar raportul datoriilor la vanzari este mult prea ridicat.
Intr-o ancheta realizata de Banca Japoniei in segmentul prestatorilor de servicii, numarul managerilor pesimisti cu privire la perspectivele afacerilor lor, il devansa pe acela al managerilor optimisti.
Cum majoritatea muncitorilor japonezi lucreaza in intreprinderi de dimensiuni mici, nu este surprinzator faptul ca imbunatatirile la nivelul cheltuielilor de consum raman nesemnificative.
Tinand cont ca in PIB consumatorii participa cu o pondere de 55%, si ca sentimentul lor reflecta nu numai un trend ciclic ci si perceptia asupra eficientei si stabilitatii economice a Japoniei, un semnal definitiv de "revenire" ar putea fi sustinut de o revigorare a consumului.
"Avem motive sa ne pastram optimismul, deoarece totul se imbunatateste. Dar, suntem inca in mijlocul unui proces de "reglare" si nu putem spune ca Japonia s-a schimbat fundamental", crede Mamoru Yamazaki, economist la Barclays Capital.
Prin raportul guvernamental publicat saptamana trecuta, Japonia isi mentine previziunile in legatura cu o redresare ferma, dar a subliniat riscul reprezentat de cresterea pretului petrolului care ar putea avea un impact nefavorabil asupra previziunilor, scrie CNNMoney.
"Redresarea economica se estimeaza ca se va mentine, datorita cresterii stabile a cererii de consum", se precizeaza in raport.
In timp ce taifunurile din luna august au tinut cumparatorii departe de magazine, vremea caniculara din luna iulie si inceputul lunii august au amplificat cererea pentru unele bunuri cum ar fi berea si aparatele de aer conditionat, a declarat un oficial guvernamental.
Raportul mai specifica faptul ca revenirea economica a Japoniei a pierdut un tempo deoarece cererea la export dinspre piata chineza si cea a SUA s-a moderat.
Acelasi oficial a sustinut ca temerile cu privire la cresterea stocurilor in sectorul bunurilor electronice au fost supraestimate, adaugand ca aceste stocuri sunt de un nivel scazut si ca productia si investitiile se preconizeaza ca isi vor continua cresterea.
"Sunt semne ca fluxuri de numerar mai mari in sectorul corporativ isi vor face simtita prezenta prin cresterea consumului casnic", a precizat Heizo Takenaka, ministrul japonez al economiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
