In cadrul unei intruniri din 1996 a bancii centrale americane (Fed), presedintele acesteia, Alan Greenspan, dadea o definitie proprie a stabilitatii preturilor: aceasta stabilitate este atinsa atunci cand consumatorii si directorii de companii nu mai sunt nevoiti sa aiba temeri legate de inflatie cand iau decizii. Din acest punct de vedere, economia americana ar putea pica testul lui Greenspan, arata Bloomberg.
"Nu cred ca avem o stabilitate a preturilor, conform definitiei lui Greenspan", spune Allen Sinai, presedinte al Decision Economics in New York. Fed ar putea "fi dispus sa se concentreze mai putin pe cresterea economica pentru a atinge o stabilitate a preturilor".
Greenspan, in varsta de 79 de ani, urma ieri sa-si prezinte propria perspectiva asupra economiei americane in fata Congresului, la numai doua zile dupa ce banca centrala si-a majorat rata de referinta a dobanzii pana la cel mai ridicat nivel din iunie 2001, aratand ca va urma aceeasi linie de actiuni si pe viitor. Majorarea de un sfert de punct, pana la 4%, a 12-a consecutiva, face parte din strategia lui Greenspan de crestere a ratelor de creditare intr-un ritm "moderat" cu scopul mentinerii sub control a ratei inflatiei.
Cresterea preturilor la energie si dezastrele produse de uraganele Katrina si Rita au afectat temporar sectorul productiei si cel al ocuparii fortei de munca. Preturile la titei au crescut cu 20% si cele la gaze naturale cu 40% fata de anul trecut. Banca centrala se teme ca aceasta crestere a preturilor la energie ar putea agrava situatia inflatiei. Fed arata ca, in afara energiei si produselor alimentare, inflatia a fost relativ scazuta in ultimele luni.
Situatia s-ar putea schimba insa, in contextul in care mari companii din sectoare variate incearca sa-si majoreze preturile, pentru a compensa costurile ridicate legate de energie.
Indiferent de ceea ce va spune Greenspan in legatura cu inflatia si efectele uraganelor asupra locurilor de munca si cresterii economice, membrii Congresului sunt decisi sa obtina opiniile acestuia si in alte domenii, cum ar fi cheltuielile guvernamentale.
Ritmul in care americanii contracteaza imprumuturi ar putea incetini pe fondul cresterii continue a ratelor dobanzii, rezultand o rata mai mica de crestere economica anul viitor, arata economistii.
Asteptarile consumatorilor cu privire la inflatie incep de asemenea sa depinda de costurile la energie, o dovada in plus ca economia americana nu va trece testul lui Greenspan.
Asteptarile privitoare la nivelul pe care inflatia il va atinge in decurs de cinci ani au crescut pana la 3,2%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 1997. Una din temerile Fed este ca in ultima instanta salariatii vor solicita majorari salariale in cazul in care preturile vor continua sa creasca. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
