Este un nou val de veşti negative despre economia Europei care întăreşte aşteptările că Banca Centrală Europeană va reporni în septembrie maşinăria de stimulare economică la doar trei sferturi de an de la oprirea acesteia. Având în vedere mărimea economiei zonei euro, încetinirea reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga economie mondială.
PIB-ul cumulat al zonei euro a crescut cu 0,2% în al doilea trimestru, în raport cu trimestrul anterior, potrivit estimărilor preliminare ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. În primul trimestru, avansul a fost de 0,4%. În ritm anualizat, PIB-ul zonei euro a încetinit de la 1,2% la 1,1%. Economia Uniunii Europene a frânat şi mai brutal, de la 0,5% la 0,2% în trimestrul II, în ritm trimestrial. Aceste traiectorii înseamnă că economia europeană a revenit la ritmurile de creştere anemice de la sfârşitul anului trecut, când a apărut după mult timp teama de recesiune.
Analizele IHS Markit au prezis amploarea încetinirilor şi de aceea Chris Williamson, economist-şef al furnizorului global de date, atrage atenţia că în trimestrul III creşterea PIB-ului zonei euro ar putea ajunge la 0,1%, notează The Guardian. „Având în vedere mărimea economiei zonei euro, o încetinire de o asemenea amploare va frâna probabil creşterea altor economii, mai ales ale Marii Britanii, SUA şi altor exportatori mari către regiune, cum ar fi cei din Asia. Acesta este unul din motivele pentru care băncile centrale revin la politicile laxe“, a explicat Williamson.
Pierderea impulsului economic riscă să extindă un episod de inflaţie prea slabă care îi îngrijorează pe conducătorii BCE. La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, oficialii băncii centrale a zonei euro au cerut specialiştilor lor să cerceteze toate opţiunile de stimulare, de la reduceri de dobânzi, aflate deja la minime istorice, la noi achiziţii de active. Dobânda BCE pentru depozite este deja în teritoriul negativ. Unul din mandatele instituţiei este de a ţine inflaţia sub control, în jurul nivelului de 2%. Inflaţia anuală din zona euro, adică avansul preţurilor, s-a redus de la 1,3% în iunie la 1,1% în iulie, cel mai slab rezultat din ultimele 17 luni, conform Eurostat. Dacă din calcul sunt excluse componente volatile ca preţurile alimentelor şi energiei, indicatorul de inflaţie arată un nivel şi mai slab.
Date separate, ale biroului de statistică german, arată că în cea mai mare economie europeană inflaţia a frânat de la 1,5% în iunie la 1,1% în iulie, cea mai joasă cotă din noiembrie 2016 încoace, notează Reuters. Scăderea depăşeşte aşteptările analiştilor şi marchează a treia lună consecutivă în care evoluţia preţurilor rămâne cu mult sub ţinta de 2% a BCE.
În Germania, şomajul a crescut în iulie, iar cererea pentru muncitori noi a scăzut, un semn că slabiciunile din industrie au început să afecteze piaţa muncii. Numărul persoanelor în căutarea unui loc de muncă a urcat cu 1.000 în termeni ajustaţi sezonier, la 2,283 milioane. În termeni neajustaţi, numărul a crescut cu 59.200. Astfel, iulie este a treia lună consecutivă în care şomajul nu scade în Germania. Rata şomajului a rămas la 5%, nivel apropiat de minimul istoric. Cifrele sugerează că se adună norii pe deasupra economiei germane, care s-a bazat până acum pe cheltuielile gospodăriilor pentru susţinerea creşterii. „Reduta internă a început să crape“, notează ING.
ndustria manufacturieră este în recesiune, cu puterile slăbite de războaiele comerciale, de reducerea cererii globale şi de incertitudinile privind Brexitul. Consecinţele sunt că firmele germane au în plan mai puţine angajări noi, iar producătorii industriali vor face mai multe disponibilizări decât angajări. Aşteptările din sectorul de afaceri sunt la cel mai jos nivel din 2009, iar Bundesbank, banca centrală germană, estimează că economia s-a micşorat în al doilea trimestru. Agravând situaţia, valul de caniculă care loveşte în prezent Germania şi a treia vară consecutivă de secetă vor contribui şi ele la încetinirea economiei în a doua jumătate a anului. Nivelul apelor Rinului, unul dintre cele mai importante rute fluviale navigabile ale Europei, a început să scadă spre cotele periculoase pentru transport atinse anul trecut, când economia germană a ajuns în pragul recesiunii. În al doilea semestru din 2018, nivelul redus al apelor Rinului a contribuit cu 0,3 puncte procentuale la încetinirea creşterii economice.
Perspectivele pentru economia Germaniei au devenit mai sumbre. Nu sunt motive de panică, iar situaţia nu este atât de critică precum în 2009, însă creşte riscul stagnării“, spun analiştii de la ING. Biroul de statistică german va publica cifre despre creşterea economică pe 14 august. O altă economie mare a zonei euro, Italia, a stagnat în al doilea trimestru. Astfel, PIB-ul italian n-a reuşit să înregistreze creştere în patru din ultimele cinci trimestre. Anul trecut, economia a fost în recesiune. În primul trimestru al acestui an, avansul a fost de doar 0,1%. În aceste condiţii, Italia are cea mai slabă evoluţie din zona euro.
Şi economia Spaniei, unul din starurile zonei euro, a încetinit peste aşteptări, de la 0,7% la 0,5% în al doilea trimestru. Acesta este cel mai slab ritm de creştere din ultimii cinci ani. Datele sugerează că încep să apară crăpături în una dintre economiile cele mai rapide din regiune. Grupul spaniol de infrastructură Ferrovial a anunţat marţi că se observă o uşoară încetinire a vânzărilor de pe piaţa locală, cauzată în parte de „incertitudinile din mediul politic“. Astfel, cresc presiunile pe premierul în funcţie Pedro Sanchez să atragă spijinul politic necesar formării unui nou guvern după ce o primă încercare a eşuat la începutul lunii iulie. Creşterea producţiei industriale şi a investiţiilor a slăbit în trimestrul II, în timp ce activitatea din retail, transport, hoteluri şi restaurante a stagnat, deşi în primul trimestru a avut o contribuţie puternică la creşterea economică.
