Tarile din Europa Centrala si de Est au importat actuala criza financiara, iar in acest moment sunt lovite puternic de recesiunea care afecteaza Vestul continentului. Unele dintre acestea au acumulat insa deficite uriase in ultimii ani si au cazut in recesiune inca dinainte ca turbulentele din interiorul economiilor dezvoltate sa se propage spre Est.
In acest context magnitudinea declinului economic variaza puternic de la o tara la alta, iar daca unele au intrat deja in recesiune altele nu vor asista decat la o incetinire a cresterii economice, spune Gabor Hunya, cercetator in cadrul Institutului pentru Studii Economice Internationale de la Viena, citat de Portfolio.
Institutul vienez se asteapta anul acesta la o reducere a cresterii Produsului Intern Brut (PIB) in Polonia si Slovacia si la un declin in tarile baltice, Ungaria, Romania, Slovenia si Serbia. In cazul Bulgariei si Cehiei analistii estimeaza o stagnare a cresterii economice.
In 2010 insa, recesiunea ar putea persista doar in tarile baltice, in timp ce economia Serbiei va stagna, iar celelalte tari vor reveni pe crestere, desi una modesta.
Situatia din regiune variaza de la o tara la alta ca urmare a cursului diferit pe care l-a luat criza in fiecare dintre acestea. Intensitatea recesiunii sau a scaderii ritmului de crestere economica depinde de orientarea comertului exterior, de contributia importurilor si a exporturilor la PIB si de cererea interna.
Slovacia, Cehia si Ungaria au o activitate intensa pe segmentul exporturilor, in timp ce tari mai mari, precum Polonia, se bazeaza intr-o masura mai mare pe cererea interna.
In ultimii ani, majoritatea tarilor din regiune - cu exceptia Romaniei si Ungariei - au reusit sa-si reduca deficitul fiscal sub 3% din PIB. Deficitele ar putea urca insa din nou pe fondul reducerii veniturilor la bugetul de stat, chiar si in conditiile in care guvernele se vor abtine de la a implementa programe costisitoare.
Mai mult, in situatia in care conditiile de finantare a deficitelor se vor inaspri, aceste tari vor fi nevoite sa-si reduca cheltuielile, contribuind astfel la agravarea efectelor crizei.
Deficitele comerciale si cele de cont curent reprezinta un motiv important de ingrijorare, in conditiile in care sursele din care acestea puteau fi acoperite in trecut dispar treptat. Majoritatea statelor din Balcani, dar si tarile baltice inregistreaza deficite nesustenabile care le imping cu rapiditate in recesiune.
Datoria externa se afla la un nivel ridicat in majoritatea tarilor din regiune, situandu-se peste 100% din PIB in cazul Ungariei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei si Sloveniei. Un aspect important in acest caz il reprezinta faptul ca o parte din datoriile acumulate trebuie rambursata in 2009.
Declinul economic si deficitele majore inregistrate de statele din Europa Centrala si de Est au adus din nou in centrul atentiei necesitatea finantarii externe. Programele de salvare implementate de Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana se afla deja in derulare in cateva tari si ar putea fi extinse in perioada urmatoare.
Diferentele din interiorul regiunii se axeaza, de asemenea, pe distinctia dintre tarile membre ale zonei euro si tarile care nu au adoptat inca moneda unica, precum si pe cea dintre statele cu o piata valutara libera si cele cu piata controlata. In cazul tarilor in care cursul valutar este controlat de banca centrala am putea asista la un declin economic mai accentuat, spun analistii.
Slovacia, care a adoptat euro anul acesta, a reusit sa evite deprecierea abrupta a monedelor nationale care a lovit celelalte tari din regiune in ultimele luni. Economia reala, in special exportatorii, beneficiaza de aceasta depreciere, insa companiile si consumatorii care au contractat credite in valuta intampina dificultati serioase.
Reintoarcerea la ritmurile de crestere inregistrate anterior este foarte putin probabila in viitorul apropiat chiar si in conditiile in care restul Europei va iesi rapid din recesiune. Creditele nu vor mai fi niciodata la fel de usor de contractat, spun analistii, iar tarile din regiune vor fi nevoite sa-si gaseasca noi surse de crestere economica dupa ce timp aproape un deceniu s-au bazat pe finantarea externa.
Soros: Estul este principalul candidat la fondurile FMI
Miliardarul american George Soros este de parere ca Europa de Est este principalul candidat la sprijinul oferit de Fondul Monetar International (FMI), scrie agentia de presa Thomson Reuters. „Summit-ul G20 ar trebui nu doar sa furnizeze cuvinte de incurajare si sa adopte masuri pentru stabilizarea tarilor aflate la periferie", a declarat Soros in cadrul unui discurs la London School of Economics inainte de deschiderea summit-ului G20. Saptamana trecuta, Soros a declarat pentru The Times ca nu este exclus ca si Marea Britanie sa aiba nevoie de finantare din partea orgnismelor internationale. In acelasi timp, investitorul american a solicitat ca tarile dezvoltate sa renunte la detinerile de drepturi speciale de tragere (DST) - moneda interna a FMI - in favoarea economiilor emergente care nu au capacitatea de a-si sprijini propriile sisteme bancare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
