Marea Britanie, împreună cu Franţa şi Statele Unite au sprijinit politic şi militar revolta împotriva colonelului Gaddafi şi au sponsorizat administraţia rebelilor, Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT). Pentru cei doi britanici invitaţia a fost şansa de a încheia noi afaceri, scrie Reuters.
Holul hotelului Tibesti este fortăreaţa rebelilor din Benghazi. Cu ajutorul NATO, rebelii l-au detronat pe Gaddafi şi acum controlează capitala Tripoli. În alte părţi se mai duc lupte sporadice cu loialiştii colonelului. Dar ţara trebuie să-şi plătească muncitorii, să scrie o nouă constituţie sau chiar să numească un guvern de tranziţie, iar Tibesti reprezintă un punct de întâlnire al diplomaţilor, jurnaliştilor şi al celor care caută afaceri, atraşi de buzunarele adânci ale Libiei, statul cu cele mai mari rezerve de petrol din Africa.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi primul-ministru britanic David Cameron au fost primii lideri din Vest care au vizitat Libia de la înlăturarea lui Gaddafi. Liderul interimar Abdel Jalil a spus că aliaţii rebelilor se pot aştepta la un tratament preferenţial în schimbul ajutorului pe care l-au acordat. A fost un semnal clar pentru ţările care nu au susţinut campania de bombardare a NATO, printre acestea Rusia, China şi Germania sau care au avut o reacţie întârziată în denunţarea lui Gaddafi, că vor avea de pierdut.
Firmele străine s-au retras din Libia la începutul campaniei de bombardamente derulate de NATO. În pofida acestui lucru, zeci de directori din Franţa, Marea Britanie şi Italia şi-au petrecut timp îndelungat punând bazele unor relaţii de afaceri cu potenţiali parteneri libieni.
Firmele din vestul Europei au acţionat deja, însă unele companii americane au rămas precaute în a colabora cu rebelii, deoarece se tem că aceştia vor încălca acordurile internaţionale.
Există modalităţi de a obţine ceva în timpul de aşteptare. Acest lucru implică angajarea unor agenţi, "fixeri", care se ocupă cu aranjarea unor afaceri care ating limita legalităţii, oferind informaţii, securitate sau contacte. În Libia poţi întâlni astfel de oameni în hotelul Tibesti.
Într-o notă trimisă de un "fixer" şi văzută de Reuters, autorul detaliază întâlnirile dintre oficialii libieni şi imaginează o strategie de a obţine acces la resurse îndepărtate de petrol, aceste informaţii fiind nepreţuite pentru companiile petroliere.
Sarkozy a negat aprig că ar fi discutat "afaceri pe sub masă despre resursele Libiei", inclusiv zvonurile că în schimbul ajutorului francez, grupul petrolier Total va avea acces preferenţial la petrolul libian.
Cu toate acestea, Parisul a vorbit deschis despre recompensarea pe care o aşteaptă pentru că a fost vârful de lance al misiunii NATO în Libia.
O sursă diplomatică europeană a spus pentru Reuters că membrii unui grup descris de presa din Marea Britanie ca fiind o celulă petrolieră secretivă pregătesc revenirea marilor companii petroliere în Libia. Grupul ar fi format din câţiva oficiali şi susţinut de primul-ministru britanic şi de serviciul secret de informaţii MI6.
"Petrolul a fost elementul central al maşinăriei de război a lui Gaddafi", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic. "Celula petrolieră s-a concentrat şi pe modul în care să sprijine preluarea post-conflict a sectorului energetic libian", a menţionat el.
Din cauza prieteniei dintre premierul italian şi Gaddafi, Roma i-a sprijinit pe rebeli mult mai târziu decât alte capitale vestice. Grupul italian de petrol şi gaze Eni a înregistrat pierderi mari din cauza acestei decizii. Firmele ruseşti se confruntă cu o situaţie similară. Moscova a criticat dur sprijinul pe care vesticii l-au acordat rebelilor şi în urmă cu doar câteva săptămâni a recunoscut CNT ca fiind autoritatea legitimă din Libia.
Companiile chineze şi cele americane aşteaptă încă undă verde de la guvernele lor să se întoarcă în Libia, unde sunt implicate în ample proiecte economice. Dacă în era Gaddafi în Libia operau mai puţin de 50 de firme franţuzeşti, la simpozionul din septembrie găzduit la Paris care a avut ca temă CNT şi s-a adresat întreprinzătorilor au participat circa 400 de directori executivi din toate domeniile, inclusiv ai companiilor de top.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
