Business Internaţional

Germania a respins prompt propunerile Comisiei Europene care vrea să preia lichidarea băncilor în caz de faliment

Cancelarul german Angela Merkel se opune oricărei propuneri a Comisiei Europene care ar transfera riscurile financiare de la nivel naţional la nivel european deoarece Germania va ajunge cu siguranţă să plătească cea mai mare parte din costuri. AFP/Mediafax Foto

Cancelarul german Angela Merkel se opune oricărei propuneri a Comisiei Europene care ar transfera riscurile financiare de la nivel naţional la nivel european deoarece Germania va ajunge cu siguranţă să plătească cea mai mare parte din costuri. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

11.07.2013, 20:58 593

Germania, cea mai mare eco­nomie europeană, a respins la scurt timp după ce a fost prezentat proiectul Comisiei Europene privind restruc­turarea sau lichidarea băn­cilor în dificultate din uniunea bancară apreciind că prin acesta executivul european şi-a depăşit atribuţiile. Acest mecanism s-ar aplica tuturor băncilor din zona euro şi ţărilor care intră în uniunea monetară, iar puternicele bănci locale de economii din Germania sunt un subiect politic delicat într-o ţară care la toamnă va merge la vot.

Mecanismul unic de rezoluţie (de structurare sau lichidare a unei bănci) prezentat de CE reprezintă cel de-al doilea pilon al proiectului ununii bancare din zona euro prin care se are în vedere retezarea legăturii toxice dintre băncile din zona euro şi guverne, scrie The Wall Street Journal. Primul pilon este supraveghetorul unic, rol care va reveni probabil Băncii Centrale Europene în toamna anului 2014. Propunerea Comisiei prevede un „comitet unic de rezoluţie“ care va pregăti şi duce la capăt restructu­rarea oricărei bănci aflată în situaţie de criză, din zona euro sau din statele UE care aderă voluntar la schemă. Responsabilitatea declanşării proce­durii de rezoluţie ar reveni în mod exclusiv CE, iar mecanismul ar fi garantat şi finanţat dintr-un fond de rezoluţie format prin contribuţii de la industria financiară.

Proiectul ar avea scopul de a reduce la minimum necesitatea de a mobiliza fonduri publice în cazul colapsului unei bănci, precum şi riscurile generate de un astfel de scenariu pentru sistemul financiar şi economie.

„Din punctul nostru de vedere, Comisia şi-a depăşit autoritatea. De aceea din punctul nostru de vedere propunerea nu este ceva care să aducă credibilitate mare”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german condus de can­celarul Angela Merkel.
 

Germanii s-au săturat să plătească pentru greşelile altora

Germania nu acceptă transfera­rea riscurilor financiare de la economiile individuale la ansamblul zonei euro deoarece, aşa cum criza a dovedit-o, va ajunge să plătească o mare parte din cheltuieli.

„Avem nevoie de un sistem care să aducă decizii rapid şi eficient evitând semnele de îndoială privind impactul asupra finanţelor publice şi reguli care creează certitudini pe pieţe”, a afirmat Michel Barnier, comisarul european responsabil cu reglementarea pieţelor financiare.

Germania a avertizat în repetate rânduri că stabilirea unei autorităţi unice de rezoluţie bancară contra­vine tratatelor UE, care limitează influenţa executivului de la Bruxelles asupra finanţelor la nivel naţional.

Berlinul ar prefera o desfăşurare a proiectului în două etape, începând cu formarea unei reţele de autorităţi naţionale de rezoluţie bancară, urmată de înfiinţarea unui for cen­tralizat numai după ce tratatele UE vor fi fost amendate.

Barnier a sugerat că este posibil un compromis cu Germania care ar putea privi întinderea puterii noii auto­rităţi sau numărul de bănci pe care le acoperă. Spre exemplu, o opţiune este ca autorităţii centrale să-i fie dată responsabilitate doar asupra băncilor mari cu importanţă sistemică, restul instituţiilor căzând sub puterea autorităţilor naţionale.

Însă Berlinul nu este îngrijorat de întinderea puterii noii autorităţi, ci dacă Comisiei i se poate da puterea de a decide dacă lichidează sau nu o bancă sub actualele tratate europene, de procesul de luare a deciziilor de către comitetul de rezoluţie - care nu asigură drept de veto, dacă fondul unic de rezoluţie poate, legal, folosi banii strânşi de fondurile naţionale.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO