In timp ce Statele Unite se indreapta probabil spre recesiune, unii economisti optimisti din Europa sustin cu tarie ideea "decuplarii", care se presupune ca va salva Europa de problemele de dincolo de Atlantic, scrie Czech Business Weekly.
Decuplarea reprezinta micsorarea dependentei Europei de Statele Unite si, prin urmare, faptul ca o eventuala recesiune in America va avea numai efecte izolate, periferice asupra cresterii economice din Europa.
Acest punct de vedere este sustinut de faptul ca economia Europei depinde din ce in ce mai mult de comertul cu China si India si tot mai putin de relatiile comerciale cu Statele Unite. Prin urmare, analistii europeni sustin ca boom-ul economic din Asia va salva Europa de criza din America.
Cu toate acestea, astfel de viziuni optimiste au si ele puncte slabe. Orice manual de comert international subliniaza ca diviziunea globala a muncii s-a schimbat fundamental dupa cel de-al doilea razboi mondial. In ceea ce priveste comertul international, in perioada interbelica producerea unui bun presupunea foarte putini intermediari. Tarile dezvoltate exportau produse finite si importau materii prime sau produse intermediare de la tarile in curs de dezvoltare.
Diviziunea muncii s-a schimbat insa. In ziua de azi, pe piata globala exista asa-numitele "lanturi de valori segmentate", sau "specializari intraindustriale pe verticala". Cu alte cuvinte, numarul de etape dintr-un proces de productie este cu mult mai mare, iar structura productiei a devenit mult mai complicata si segmentata intre cateva tari, atat dezvoltate, cat si emergente.
De exemplu, in procesul de productie al unei masini sunt acum implicate o multitudine de etape de productie, localizate fiecare in tari diferite, in functie de o serie de factori economici, dar si noneconomici.
Aceasta structura a productiei mult mai complexa pe fiecare segment industrial aduce o crestere a comertului international in cadrul industriilor respective, de aici denumirea de comert intraindustrial.
De aceea, structura atat de complexa a proceselor de productie si legaturile comerciale puternice inseamna ca lumea in care traim este mult mai conectata decat ne-am putea imagina. Prin urmare, o recesiune care are loc intr-o parte a lumii, insotita de programe de reducere a costurilor si de disponibilizari, va afecta in mod logic toate celelalte parti cu care se afla in legatura. In plus, o recesiune in Statele Unite nu trebuie neaparat sa aiba efecte negative directe asupra cresterii economice din Europa. Aceste efecte pot fi transmise prin intermediul unei tari asiatice cu care este conectata in cadrul complexului lant de interdependente.
Prin urmare, in ciuda declaratiilor care fac referire la "fundamentele solide" ale tarilor europene, o recesiune in Statele Unite ar avea efecte economice negative asupra Europei. Aceasta conectare a economiei mondiale prin intermediul proceselor de productie contribuie si mai mult la interdependenta tarilor lumii pe pietele financiare. Teoria "decuplarii" este mai degraba o gandire pozitiva si plina de speranta decat o opinie venita din partea unor analisti economici competenti.
O alta teorie eronata care a circulat in ultimele luni este aceea ca bancile europene nu vor fi afectate de criza creditelor subprime din Statele Unite si ca sectorul bancar european este cumva diferit de cel american. Ultimele rapoarte publicate de cateva banci europene reprezinta primele semne care confirma ca teoria nu este corecta. In plus, Marea Britanie a trecut printr-o perioada asemanatoare celei din SUA, de cresteri spectaculoase in sectorul creditelor ipotecare si de boom al pietei imobiliare. Avand in vedere ca piata imobiliara si-a mai incetinit ascensiunea si ca dobanzile lirei sterline este probabil prea mare, ne putem astepta la aparitia unor probleme in cursul acestui an in Marea Britanie.
Singurul motiv pentru care expansiunea pietei ipotecare din Germania, Danemarca, Spania sau Marea Britanie nu a generat aceleasi probleme ca in Statele Unite este probabil faptul ca bancile europene au securizat mult mai eficient ipotecile, finantand fonduri mutuale sau de pensii europene.
Desi banca centrala a Statelor Unite (Fed) se lupta cum poate cu criza creditelor subprime, apeland la reduceri drastice ale dobanzilor, nu putem sa nu ne intrebam cat de eficiente sunt aceste actiuni si daca nu cumva ele doar incetinesc sau asigura o prabusire mai putin accidentata a economiei americane. Recenta apreciere a pretului aurului, care este metoda traditionala de protectie impotriva inflatiei, ar putea indica faptul ca investitorii se tem ca marile economii mondiale vor intra intr-o perioada de scadere. Acestia se tem ca reducerile efectuate de Fed nu fac altceva decat sa mareasca presiunea inflatiei in urmatoarele luni si pot duce de asemenea la dezechilibre in alte sectoare ale economiei americane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
