Apetitul Chinei pentru a cumpăra producători internaţionali din domeniul alimentar a crescut într-un ritm record anul acesta, indicând dorinţa chinezilor de a avea un meniu mai bogat în calorii, ceea ce arată o creştere a bunăstării clasei de mijloc, scrie The Financial Times.
Fuziunile şi achiziţiile de companii străine din sectorul alimentar şi al băuturilor au ajuns să reprezinte 17% din totalul pieţei de fuziuni şi achiziţii (M&A) a Chinei în 2014, fiind aproape de a ajunge din urmă segmentul M&A din energie, care reprezintă 20% din total.
Compania de stat chineză Bright Food a achiziţionat în mai cu aproape un miliard de dolari participaţia majoritară a producătorului de lactate israelian Tnuva, care a avut operaţiuni şi în România. De asemenea, compania chineză Shenzhen Guoneng a cumpărat recent producătorul Australian de vinuri Hollick.
Goana după achiziţii vine la un an după cea mai mare achiziţie făcute de o companie chineză, prin care Shuanghui International, care şi-a schimbat între timp numele în WH Group, a cumpărat cel mai mare producător de carne de porc din SUA, Smithfield Foods pentru 7 miliarde de dolari, potrivit Thomson Reuters.
„Investiţiile chineze din sectorul de consum din străânătate vor creşte mult mai rapid decât investiţiile din alte sectoare”, spune Zhizhong Yang, preşedinte şi CEO al băncii Nomura China.
Valul de achiziţii se datorează tranziţiei Chinei dinspre o economie bazată pe exporturi, care are nevoie de energie, resurse naturale şi investiţii în infrastructură, spre una bazată pe creşterea clasei de mijloc de consumatori.
Creşterea economică rapidă a ţării din ultimii treizeci de ani a „îmbogăţit semnificativ regimul alimentar”, arată un raport al Băncii Mondiale privind schimbările tiparelor de consum din China.
Chinezii consumă cu 40% mai multe calorii în prezent faţă de 1980, meniul lor devenind mai „bogat” în produse precum carnea şi produsele lactate.
„În următorii douăzeci de ani, consumul alimentar pe cap de locuitor va continua să crească rapid, în mod special în următorii zece ani, datorită creşterii veniturilor”, potrivit raportului.
Pe măsură ce clasa de mijloc din China devine mai prosperă, creşte şi cererea pentru alimente de calitate mai bună, produse în condiţii mai bune de securitate, aşa cum sunt percepute a fi produsele occidentale. China s-a confruntat cu mai multe scandaluri legate de contaminarea alimentelor, printre care cel în care contaminarea cu melamină a formulei de lapte a dus la moartea a şase bebeluşi.
Wan Long, preşedintele WH Group, care a achiziţionat Smithfield, spune că printre aspectele care au contat pentru grupul chinez în momentul cumpărării au fost „angajamentul Smithfield de a oferi produse sigure, de înaltă calitate”, precum şi produse cu o marjă mare de câştig, cum ar fi şunca şi cârnaţii, care sunt din ce în ce mai apreciate de consumatorii chinezi.
Multe dintre companiile chineze care au făcut achiziţii sunt de stat, precum traderul de cereale Cofco, care recent a plătit 1,5 miliarde de dolari pentru o participaţie într-un joint venture cu Noble Group, un furnizor de materii prime cu sediul în Singapore.
Şi companiile din sectorul privat, precum WH Group, au început să cumpere intens, dar sunt foarte selective.
„Companiile chineze caută cele mai bune oportunităţi din punct de vedere strategic”, spune Camillo Greco, şeful diviziei de consultanţă în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor a JP Morgan pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. „Ele achiziţionează companii pentru tehnologii şi pentru competenţe care le lipsesc lor sau pentru branduri pe care le pot dezvolta în China”.
Deoarece chinezilor le lipseşte experienţa necesară pentru a conduce companiile respective, bancherii europeni spun că grupurile chineze au început să păstreze managementul firmelor pe care le cumpără.
„Există situaţii în care (companiile chinezeşti – n. red.) cumpără participaţii minoritare. Nu mai caută neapărat să cumpere participaţii de 100%”, spune Florian Fautz, şeful departamentului de M&A de la banca britanică HSBC la nivel global.
„Europa continuă să stârnească mult interes, iar legăturile economice dintre China şi Europa sunt puternice, China fiind al doilea mare partener comercial al UE dintre economiile dezvoltate. Un tratat bilateral de investiţii ar uşura mult schimburile comerciale”, mai spune el.
