Astfel, cheltuielile ucrainenilor au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei. În perioada 2014-2019, ucrainenii au cheltuit în medie 1,42 miliarde de zloţi pe an pe shopping şi servicii în Polonia. Recordul a fost atins în 2017, când cheltuielile s-au apropiat de 1,7 miliarde de zloţi.
Specialiştii Personnel Service arată că această creştere a cheltuielilor este o consecinţă a traficului în continuare ridicat de la graniţa poloneză. Ucrainenii au trecut graniţa poloneză de 3,74 milioane de ori în primele trei luni ale acestui an. În anul anterior s-au înregistrat 4,11 treceri ale graniţei, însă cheltuielile au fost semnificativ mai reduse la acea vreme.
În schimb, Ungaria, catalogată de Kremlin drept vocea Europei „adevărate“, potrivit EUobserver, este invadată de indieni, filipinezi şi indonezieni. Presa locală se întreabă dacă nu este vorba cumva de o schimbare premeditată a populaţiei.
În Ungaria se înregistrează o cerere ridicată de sudori, şoferi de camion şi chiar muncitori calificaţi pentru cele mai simple joburi, scrie Daily News Hungary.
Prin urmare, din ce în ce mai mulţi muncitori străini sosesc în această ţară. Unii se află acolo de peste şase ani. Totuşi, o nouă lege ar putea pune capăt acestei situaţii.
Dacă noua lege va intra în vigoare, niciunui muncitor străin nu-i va mai fi permis să rămână în Ungaria mai mult de trei ani.
Există peste 4,7 milioane de muncitori în Ungaria. Şomajul nu este o problemă, dimpotrivă există o penurie de forţă de muncă pe plan local.
Potrivit biroului naţional de statistică al Ungariei, aproximativ 85.000 de străini muncesc în Ungaria. Din cauza penuriilor de forţă de muncă, Ungaria şi-a extins lista de ţări non-EU din care importul de muncitori este legal. Acum, lista include Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Columbia, Macedonia de Nord, Georgia, Indonezia, Kazahstan, Mongolia, Muntenegru, Rusia, Serbia, Ucraina, Venezuela, Filipine şi Vietnam.
Şi din alte ţări, ca India, pot fi importaţi muncitori, însă reglementările sunt mai stricte în cazul respectiv.
Majoritatea muncitorilor asiatici sunt dispuşi să muncească peste program pentru că vor să trimită acasă cât mai mulţi bani.