Extinderea termenilor de rambursare pentru Irlanda priveşte doar împrumuturile acordate de Uniunea Europeană (UE) şi nu pe cele accesate de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), a anunţat postul de radio RTE, care citează surse apropiate creditorilor. Măsura are ca scop facilitarea eforturilor Dublinului de a se întoarce pe pieţele de finanţare internaţionale. Fondurile programului de bailout se vor epuiza la sfârşitul anului viitor, scrie CNBC.
Al treilea bailout
Dacă indulgenţa cu care UE tratează Irlanda se poate explica prin faptul că statul este privit ca un elev model care-şi îndeplineşte sarcinile asumate prin acordul de salvare, nu acelaşi lucru se poate spune despre Grecia, care constant se abate de la obiectivele stabilite de creditorii internaţionali. Iar acum, statul elen are nevoie mai mult ca oricând de indulgenţă, în condiţiile în care neputinţa guvernelor de la Atena de a implementa reformele cerute, dar şi eşecul planurilor UE şi FMI au adus Grecia în pragul celui de-al treilea bailout.
Grecia ar putea cere din nou ajutor imediat după ce va fi alcătuit un guvern stabil, ceea ce va pune presiuni pe Germania şi Bruxelles să aleagă între a sprijini o uniune monetară ale cărei imperfecţiuni cer mult timp pentru îndreptat, şi a permite destrămarea ei, scrie The Telegraph.
Partidul conservator Noua Democraţie, care a câştigat cele mai multe voturi în alegerile parlamentare de duminică, şi probabilul lui partener de guvernare Pasok vor să propună statelor din zona euro să-i acorde Greciei un timp suplimentar de doi ani pentru atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar, potrivit unor oficiali apropiaţi situaţiei citaţi de The Wall Street Journal.
Propunerea înseamnă că pe lângă planul de bailout de 173 de miliarde de euro convenit la începutul acestui an, Grecia va avea nevoie de finanţare suplimentară europeană de 16 miliarde de euro, au spus oficialii.
Liderul Noii Democraţii Antonis Samaras intenţionează "să-şi onoreze obligaţiile contactuale, dar va încerca activ şi agresiv să renegocieze memorandumul convenit cu creditorii", a declarat consilierul economic Dimitrios Tsmocos.
Un alt consilier a avertizat asupra pericolului "unei explozii sociale" în Grecia dacă nu sunt îndulcite condiţiile de bailout.
Grecia trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9% anul trecut la sub 3% până în 2014 şi să găsească cum să reducă cu încă 11 miliarde de euro cheltuielile publice din 2014 până în 2016. Analiştii au avertizat că statul elen va avea nevoie de noi fonduri de salvare chiar dacă obţine termeni mai favorabili.
"Dacă un stat insistă să modifice ţintele fiscale, ar trebui să fie sincer şi să spună că atât timp cât ţara are deficit primar, extinderea ţintelor fiscale înseamnă automat că vor urma noi nevoi de finanţare externă", a explicat Joerg Asmussen, membru în consiliul executiv al Băncii Centrale Europene.
Analiştii agenţiei de evaluare financiară Fitch au avertizat că relaxarea programului de austeritate va fi problematică fără primirea de fonduri adiţionale.
Planurile lui Samaras se vor lovi însă de ambiţia cancelarului german Angela Merkel de a nu mai pune Germania să plătească salvarea statelor cu probleme din zona euro.
"Memorandumul nu va fi modificat", a declarat Merkel. Alţi oficiali germani nu sunt atât de inflexibili, ei indicând că ar putea face concesii pentru Grecia. Atena
şi-ar prezenta propunerile joi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
