Business Internaţional

Italia are un nou guvern, care reuneşte doi rivali îndârjiţi şi îl readuce pe Berlusconi pe scena guvernării

Italia are un nou guvern, care reuneşte doi rivali îndârjiţi şi îl readuce pe Berlusconi pe scena guvernării

Giorgio Napolitano (stânga), preşedintele Italiei: „Acesta este singurul guvern posibil, unul a cărui formare nu ar mai fi putut fi întârziată, spre binele ţării şi al Europei“. Enrico Letta (dreapta), noul premier, s-a grăbit să-şi arate antipatia faţă de austeritate. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

29.04.2013, 00:05 560

Frica de noi alegeri a adus Italiei, după două luni de discuţii, refuzuri şi ameninţări, un nou guvern, o alianţă neobişnuită între două formaţiuni prin tradiţie rivale care urcă pe prima scenă politică a uneia dintre cele mai mari economii din zona euro un bancher în pragul pensionării, lupi tineri şi pe mâna dreaptă a fostului premier Silvio Berlusconi, un controversat om de afaceri.

Negocierile lui Enrico Letta, demo­cratul de centru-stânga numit miercuri pre­mier de către preşedintele Giorgio Napo­litano, l-au readus la putere pe Berlusconi prin intermediul şefului de personal al acestuia, Angelino Alfano. El va fi vicepre­mier şi ministru de interne. Ca fost ministru al justiţiei, Alfano este considerat a fi arhitectul legislaţiei despre care criticii spun că l-a ajutat pe Berlusconi, un mogul media, în multe dintre litigii, scrie AP. Omul de afa­ceri, de trei ori premier, a fost forţat de li­derii zonei euro şi de presiunile pieţelor financiare să demisioneze în 2011.

Berlusconi, un anti-comunist convins şi gălăgios, vede în formaţiunile politice de stânga un duşman personal. Partidul Demo­crat al lui Letta are rădăcini în ceea ce cândva era cel mai mare partid comunist din Occident.
 

Un bancher de 70 de ani la conducerea economiei

În noul cabinet, frâiele economiei vor fi preluate de viceguvernatorul Băncii Italiei Fabrizio Saccomani, în vârstă de 70 de ani, un apropiat al preşedintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, dar aproape necunoscut publicului. El şi-a petrecut aproape toţi din ultimii 46 de ani la Banca Italiei.

Puţini pun sub semnul îndoielii cunoştinţele de finanţe şi economie ale lui Saccomanni, dar pentru că nu are conexiuni politice, el ar putea avea probleme mari în implementarea măsurilor nepopulare pe care noul guvern va fi nevoit cu siguranţă să le introducă. Saccomanni şi-a exprimat de mai multe ori public sprijinul pentru po­liticile de austeritate introduse de fostul premier Mario Monti.

Draghi l-a încurajat pe Saccomanni să-i ia locul când a plecat din postul de guver­nator al Băncii Italiei pentru a prelua conducerea BCE, dar viceguvernatorului i s-a opus guvernul de centru-dreapta al lui Berlusconi, notează agenţia Thomson Reuters.

Postul de ministru al muncii va fi ocupat de şeful agenţiei de statistică Istat. Ca ministru, tehnicianul va fi responsabil cu probleme sensibile pentru societate, cum ar fi pensiile şi stimularea angajărilor, potrivit The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia este de 11,6%, media la nivelul UE fiind de aproape 11%.

Flavio Zanonato, primarul de centru-stânga al oraşului Padova – gazda a multe din companiile mici care alcătuiesc reţeaua industrială a Italiei, va fi ministrul dez­voltării.
 

Un guvern care aduce premiere

Pe lângă alianţa dintre doi duşmani înverşunaţi, noul guvern se remarcă şi prin numărul record de femei în funcţii de miniştri şi prin mulţi membri cu vârste mai mici de 50 de ani – un răspuns la adresa frustrării populaţiei în privinţa vechii gărzi politice. Chiar Letta are 46 de ani, el fiind unul dintre cei mai tineri lideri europeni. De asemenea, cabinetul cuprinde şi primul ministru de culoare din istoria Italiei, pe Cecile Kyenge, un medic născut în Congo. Ea va fi ministrul integrării.

Dintre femei se remarcă numele Emmei Bonino, fost co­misar european şi lider al Partidului Ra­dical. Ea va conduce Ministerul de Externe.

„Acesta este singurul guvern posibil, unul a cărui formare nu ar mai fi putut fi întârziată, spre binele ţării şi al Europei“, a explicat preşedintele Napolitano. El a acceptat cu reticenţă luna aceasta să fie reales preşedinte pentru încă şapte ani pentru a pune capăt crizei politice.

Unii analişti politici anticipează că guvernul va rezista doar câteva luni. Însă alţi observatori apreciază că frica de noi alegeri, anticipate, s-ar putea dovedi un liant puternic în lumina ascensiunii formaţiunii Mişcarea de 5 Stele condusă de comicul şi bloggerul Beppe Grillo. Mişcarea se află pe locul trei în Parlament în funcţie de numărul de reprezentanţi.

În ceea ce scoate în evidenţă insta­bilitatea politică din Italia, liderul demo­craţilor Luigi Bersani a demisionat în urmă cu câteva săptămâni şi a refuzat oferta lui Berlusconi pentru formarea unei „mari coa­liţii“. Letta i-a fost loial lui Bersani.
 

Letta este o veste bună pentru Europa

Cât despre direcţia pe care o va lua noul guvern, după numirea în funcţie Letta s-a grăbit să-şi exprime opoziţia faţă de auste­ritate. Dar unii anlişti spun că, în pofida comentariilor anti-austeritate, şeful cabine-tului va avea relaţii bune cu Uniunea Euro-peană.

„Pentru Europa, numirea lui Letta reprezintă o veste bună. Este mult mai uşor de imaginat pe cancelarul german Angela Merkel discutând cu Letta decât cu Berlusconi. Pe de altă parte, Letta a spus că nu este un fan prea mare al austerităţii şi practic a sprijinit cuvintele lui Barosso când a sugerat că austeritatea ar putea reprezenta o politică în fază terminală“, a afirmat David Lea, ana­­list la firma de consultanţă Control Risks, citat de CNBC.

El crede că noul pre­mier va retrage unele măsuri introduse de guvernul Monti, precum unele taxe pe locuinţe.

Letta, nepotul unui consilier apropiat al lui Berlusconi - Gianni Letta, este recu­noscut pentru măiestria cu care formează alianţe politice.

Guvernul lui Letta are nevoie de votul de încredere al parlamentului.

 

Drum greu pentru noul guvern

Italia se confruntă cu una dintre cele mai dificile situaţii economice din ultimele decenii, scrie The Wall Street Journal. Deşi bugetul este mai echilibrat decât cele ale unora din economiile europene avansate, rata şomajului a atins în ianuare nivelul record de 11,7%, iar datoriile mari, de peste 126% din PIB – una dintre cele mai mari datorii din Europa, îi îngrijorează pe partenerii europeni. O mare parte a acestor datorii este deţinută de investitori europeni, ceea ce este un avantaj. Însă o problemă mai gravă este creşterea economică lentă şi doar politicile guvernului o pot rezolva.

Economia italiană a început să slăbească în anii ’90 din cauza problemelor financiare, acutizate de îmbătrânirea populaţiei, potrivit The Guardian. Roma a ales să se îndatoreze pentru a proteja standardele de viaţă şi a atacat salariile şi condiţiile de muncă ale tinerilor. Tinerii italieni şi angajaţii cu pregătire superioară au optat pentru locuri de muncă în străinătate. În aceste condiţii, economia şi-a pierdut treptat din competitivitate. Prin presiunile pe care le exercită pieţele, criza datoriilor din zona euro presează politicienii să reducă gradul de îndatorare şi, implicit, cheltuielile. Dar pentru o societate care îmbătrâneşte aceasta reprezintă un cerc vicios în care lipsa unor plase de siguranţă, precum fonduri pentru îngrijirea copiilor, populaţia continuă să scadă şi să îmbătrânească. Mai mulţi analişti consideră că mai degrabă Italia va ieşi din zona euro şi nu Grecia.

AFACERI DE LA ZERO