Business Internaţional

La Rover, mitul pasarii Phoenix nu a functionat

22.06.2005, 16:30 30

Acum cinci ani, patru oameni de afaceri au cumparat MG Rover si au salvat firma din pragul disparitiei. Au fost atunci intampinati ca adevarati eroi. Dar compania nu a reusit sa reziste si a intrat in faliment.

Acum ei sunt acuzati de lacomie si gasiti vinovati pentru esecul companiei.

Ei sunt Phoenix Four (Cei Patru Phoenix), numiti asa deoarece au promis ca, sub conducerea lor, Rover va renaste din propria cenusa.

Investitorii au primit o "zestre" de un miliard de lire sterline de la fostul proprietar, BMW, menita sa revigoreze firma. In schimb, miliardul a fost consumat si pe deasupra compania a inregistrat pierderi uriase an dupa an.

Totusi, noii proprietari au gasit resurse pentru a-si acorda stimulente - 40 de milioane de lire sterline in pensii, retributii si alte beneficii.

Luna trecuta, finantele Rover s-au epuizat, iar peste 5.000 de muncitori si-au pierdut locul de munca si alte mii de slujbe in firmele de distributie si cele furnizoare au fost puse in pericol.

Grupul Phoenix a fost invinovatit de top managerii din bransa. Digby Jones, director general al CBI (Confederatia Industriasilor Britanici), comenta: "Gasesc ca este ingrozitor sa administrezi un faliment si sa mai incasezi si prime de 40 de milioane de lire".

Chiar si fostii angajati au fost extrem de critici la adresa fostei conduceri. "Acestia patru au de raspuns la multe intrebari", declara un muncitor din sectia de vopsitorie pentru BBC.



"Zestrea" germana

John Towers, Nick Stephenson, Peter Beale si John Edwards, cei patru care au devenit celebri dupa preluarea MG Rover, si au primit supranumele de Phoenix Four, s-au dovedit nechibzuiti in cheltuirea miliardului de lire sterline primit "cadou" de la germanii de la BMW.

Towers a fost primit ca un erou atunci cand el si ceilalti trei membri ai consortiului Phoenix au preluat MG Rover de la BMW in mai 2000.

Ei au platit doar 10 milioane de lire sterline si au primit in schimb o "zestre" de un miliard de lire sterline in cash si alte active.

Fiecare a contribuit cu 60.000 de lire sterline din buzunarul propriu si au contractat credite pentru investitii suplimentare, care insa nu se puteau compara cu mostenirea lasata de BMW.

Compania BMW era nerabdatoare sa scape de povara numita Rover. Au angrenat investitii de 3 miliarde de lire sterline in incercarea de a readuce compania britanica pe o traiectorie de succes, insa in ultimul lor an in care au detinut fraiele firmei, din cauza investitiilor masive, germanii au contabilizat o pierdere de 750 de milioane de lire sterline.

Conducerea BMW a avut de luat o decizie dificila. Decat sa inchida uzina si sa atraga oprobriul britanicilor, germanii au ales sa plateasca un miliard de lire sterline celor din Phoenix Four si sa le cedeze fabrica.

Dar acel miliard nu avea sa fie suficient pentru salvarea companiei. Pentru a supravietui pe o piata cu o concurenta apriga, producatorii auto trebuie sa dezvolte in mod constant noi modele pentru a tine pasul cu schimbarile in preferintele consumatorilor. Si pentru acest lucru ei trebuie sa cheltuiasca suplimentar alte miliarde.



Scandalul fondului de pensii

Grupul Phoenix a inceput propria cursa pentru gasirea unei companii din industria auto care sa achizitioneze un pachet de actiuni in MG Rover si sa vina cu fondurile necesare proiectarii de noi modele.

Propunerea lor a fost refuzata pe rand de compania Proton din Malayezia si de compania chineza China Brilliance. Au reusit sa incheie in schimb un contract minor de colaborare cu constructorul indian Tata pentru fabricarea automobilului City Rover, dar proiectul a fost prost primit de piata.

In tot acest timp, pierderile au continuat sa se acumuleze - 611 milioane de lire sterline in primii patru ani, ceea ce nu i-a impiedicat pe cei patru sa infiinteze un fond de pensii de 17 milioane de lire sterline in propriul beneficiu.

Castigul total pe care ei l-au incasat, inclusiv retributii si alte beneficii din partea MG Rover si a altor companii asociate, este estimat in jurul a 40 de milioane de lire sterline.

In 2004, firma s-a apropiat din ce in ce mai mult de un colaps si, iarasi, s-au intors catre China pentru a se salva. Au inceput negocierile cu Shanghai Automotive Industry Corporation (SAIC).

In luna noiembrie, contabilii au trimis semnale de alerta ca, fara incheierea unui acord cu SAIC, compania ar putea intra in faliment.

SAIC a cumparat drepturile de proprietate asupra autovehiculelor Rover pentru 67 de milioane de lire sterline. Observatorii pietei au anticipat de la inceput ca acestia au urmarit doar acest lucru si ca nu au avut in nici un moment intentia de a investi pentru mentinerea productiei in masa de la fabrica din Longbridge a MG Rover.

Tranzactia care urma sa scoata compania din impas nu s-a perfectat niciodata si, in luna aprilie a acestui an, SAIC s-a retras de la negocieri, ceea ce a atras falimentul MG Rover.



Ragaz pentru furnizori

In ceea ce priveste contributia Phoenix Four, majoritatea opineaza ca au avut totusi si merite in perioada in care s-au aflat la conducerea companiei britanice.

"Towers a reusit sa pastreze 6.000 de locuri de munca timp de cinci ani in regiune, la salarii rezonabile, dand ragazul necesar furnizorilor din zona sa isi diversifice spectrul de activitate si sa nu mai depinda intr-un grad atat de ridicat de Rover", sustine Chris Brady, un cadru universitar.

Acest verdict pare a fi agreat de cei patru din grupul Phoenix. Ceea ce ii nemultumeste sunt opiniile exprimate in legatura cu recompensele pe care le-au primit.

"Suntem mandri ca am putut mentine productia la Longbridge pentru o perioada dubla fata de cat preconizau multi "experti" si este cu adevarat o tragedie ca nu am reusit sa continuam cand am fost atat de aproape de asigurarea succesului pe termen lung pentru companie", au declarat investitorii intr-un comunicat comun. Cu toate acestea, Digby Jones, directorul general al CBI, are o alta parere in legatura cu ceea ce au facut Phoenix Four si in special John Towers.

"Problema nu este ca el a supervizat un faliment, ci ca a supervizat un faliment cu implicatii extrem de ingrijoratoare, care a afectat mii de persoane. Aceasta ma face sa consider ca el ar trebui sa isi faca singur un proces de constiinta", a incheiat Jones.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO