Business Internaţional

Las Vegasul şi criza: ce se află în spatele strălucirii şi al farmecului

Las Vegasul şi criza: ce se află în spatele strălucirii şi al farmecului

Autor: Andreea Mindrila

22.10.2011, 05:00 1894

Stomatologii s-au întors, 27.000 la număr. De-a lungul şi de-a latul oraşului fiecare dintre ei se luptă pentru taxiuri şi pentru un loc cu ceilalţi participanţi la conferinţa dentiştilor americani într-un bar cu competitorii şi cu grupurile de turişti chinezi, nemţi, australieni sau englezi, scrie The Guardian.

În Chandelier Bar de la Hotelul Cosmo­politan toţi se pregătesc să reducă preţurile cocktail-urilor. În magazinele Tom Ford, Louis Vuitton şi Prada, cumpărătorii îşi vântură genţile.

Agitaţia Vegasului s-a întors, dar nu pentru majoritatea oamenilor care locuiesc aici.

Dintre toate oraşele Americii, Las Vegas a fost cel mai afectat de criza creditelor. Oraşul părea emblematic pentru perioada în care creditele se acordau cu foarte mare uşurinţă. Un boom imobiliar a condus la supradimensionarea pieţei de construcţii şi foarte multe persoane au făcut averi impresionante din cumpărarea şi vânzarea unor case în care nu intenţionau să locuiască niciodată.

Acum situaţia pare să se îmbunătăţească. Numărul vizitatorilor creşte, iar rata de ocupare în hoteluri s-a mărit. Se estimează că vânzările de case vor atinge un maxim anul acesta, deşi la preţuri scăzute. Case care în trecut se vindeau pentru 400.000 de dolari sunt vânute şi pentru 100.000 de dolari către cumpărători care achită în numerar.

Dar pentru cei care nu au resurse finan­ciare disponibile, contractarea unui credit ipo­tecar nu a mai fost atât de dificilă de foarte mulţi ani.

Dilemă naţională

Încă o dată se dovedeşte că Las Vegas este o reflectare a problemelor generale cu care se confruntă SUA. Aceasta este povestea a două oraşe.

Pentru cei bogaţi - majoritatea din afara oraşului - vremurile bune se reîntorc. Pentru clasa de mijloc însă mai este un drum lung.

Recent, candidaţii la alegerile pre­zidenţiale din partea Partidului Republican au fost în oraş. Economia a fost singura problemă de pe agendă şi niciun oraş nu ar putea furniza o imagine mai clară a dilemei naţionale.

Din 2006, când Nevada avea cea mai mică rată a şomajului din SUA, de doar 4%, a ajuns ca în prezent să înregistreze cel mai mare nivel, de 13,4%. Rata şomajului în Statele Unite este de 9,1%, dar Stephen Brown, directorul centrului de afaceri şi cercetare economică al universităţii din Nevada, apreciază că numai în Las Vegas valoarea reală a ratei şomajului se apropie de 24%. Rata sărăciei s-a dublat din 2010 până în prezent, iar statul are cel mai mare procentaj de copii ai căror părinţi sunt şomeri, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Annie E. Casey. Aproximativ 13% din copiii din Nevada au fost afectaţi de situaţia familiilor lor, care au fost evacuate din case.

Jim Murren, director executiv al MGM Resorts, cea mai mare companie de cazinouri din oraş, vede o mulţime de semne încura­jatoare, dar, spune el, "urmele recesiunii încă se mai simt. Trebuie să analizaţi doar numărul şomerilor sau rata de prescriere a ipotecilor pentru locuinţe. Preţurile au scăzut cu 50-60% în unele cazuri. Uitaţi-vă la presiunea extraordinară care s-a pus pe serviciile publice, adăposturi şi băncile de alimente".

După zeci de ani de "creştere economică de neegalat" această comunitate a fost "la fel de lovită sau chiar mult mai lovită decât oricare altă comunitate din Statele Unite. Acest lucru este uşor de observat, priviţi numai la aspectul clădirilor aflate de-a lungul coastei", spune el.

Lucrurile încep să se îmbunătăţească în toate sectoarele, "revenirea nu este atât de puternică precum ne-am dori", dar este important că a început procesul de relansare economică.

Dar cum va arăta Las Vegas după ce se aşterne praful? Zeci de ani Las Vegasul a fost unul dintre oraşele americane care au înre­gistrat cea mai mare creştere economică. În anii 1990 populaţia era în creştere cu apro­xi­ma­tiv 4,5% pe an, în timp ce în prezent rata de creş­tere a stagnat. Boomul din construcţii care a generat creşterea economică s-a sfârşit. Murren consideră că vor trece cel puţin zece ani înainte ca în oraş să se realizeze un nou proiect de construcţii important.

Localnicii şi imigranţii ilegali care făceau toată munca grea au dispărut, observaţie susţinută şi de un studiu realizat anul trecut de Pew Hispanic Center care a concluzionat că numărul imigranţilor ilegali care au intrat în Statele Unite între 2005 şi 2009 a scăzut cu aproape două treimi.

Acum locuitorii din Las Vegas îşi tund iarba de pe peluză singuri.

Anii de boom au fost nebuneşti, spune Linda Andrew Ness, director naţional al Smart City, un organizator al centrului de conferinţe.

"Se ajunsese într-un punct în care cei din vânzări nici nu mai trebuia să dea telefoane. Afa­cerile veneau pur şi simplu. Într-o di­mi­nea­ţă prietenii cumpărau şi vindeau case ob­ţi­nând profituri uriaşe, banii erau peste tot. Era o nebunie", spune ea. Astăzi Vegas este un oraş foarte diferit, adaugă Linda Andrew Ness.

Soţul ei, Jim Ness, vicepreşedintele Freeman, o companie audio-vizuală care lucrează tot în industria conferinţelor, a crescut în oraş.

"Am întâmpinat şi alte recesiuni în trecut", spune el. "Când eram la şcoală foarte mulţi oa­me­ni nu erau interesaţi de educaţie, renunţau la şcoală şi se angajau în construcţii sau în ca­zinouri. Dacă nu ai fost la şcoală atunci, acum ai o problemă gravă".

Brown este de acord. "În 2000, cei care parcau maşinile puteau câştiga 80.000 de dolari pe an. Acum prin programele noastre de calificare plasăm oamenii în locuri de muncă din care câştigă în medie 65.000 de dolari pe an. Perioda în care banii erau obţinuţi uşor a trecut", spune Brown.

Strălucirea rămâne

Acest lucru poate fi valabil pentru clasa de mijloc şi de jos, însă cei bogaţi nu au avut niciodată această problemă. La Maverick Aviation, unde oamenii închiriază elicoptere private plătind 500 de dolari de persoană şi fac plim­bări cu avioane private care pot costa mai mult de 2.000 de dolari pe oră, directorul Bryan Kroten spune că cea mai mare pro­ble­mă a companiei este să găsească piloţi sufi­cienţi pentru a face faţă cererii. Maverick anga­jează piloţi de pe platformele petroliere din statele din Golf.

"Cererea din partea pieţei de lux nu a dispărut niciodată", spune Kroten.

Dacă cineva cunoaşte piaţa de lux din Vegas, acela este Joe Vann, editor al revistei Vegas, cea mai glossy publicaţie lunară din oraş. "Clasa de lux se descurcă fantastic", spune el.

În acest moment oraşul este o "juxta­punere de contrarii", spune el.

În timp ce prăbuşirea industriei de con­strucţii a distrus mii de locuri de muncă, există şapte magazine Louis Vuitton pe o rază de 11 kilometri şi toate au rezultate foarte bune.

"Bogaţii lumii au făcut din Vegas terenul lor de joacă. De ziua Independenţei din Mexic, mexicanii foarte bogaţi vin aici să petreacă, iar anul nou chinezesc este sărbătorit aici de către chinezi. În Vegas sunt practic două oraşe", spune Vann.

Deutsche Bank are o expunere pe Las Vegas la fel de mare ca pe datoriile ţărilor-problemă

Expunerea Deutsche Bank în Las Vegas pe "casino banking" a atins nivelul de 4,9 miliarde de dolari (3,5 mld. euro), această valoare fiind comparabilă cu expunerea pe ţările din zona euro afectate de criza datoriilor. Banca a devenit unul dintre cei mai mari investitori şi creditori ai industriei jocurilor de noroc din SUA. A acordat un credit de 3,9 miliarde de dolari pentru complexul Cosmopolitan, pe care l-a preluat atunci când dezvoltatorul nu şi-a mai putut rambursa creditele. De asemenea deţine şi un miliard de dolari aferent datoriei şi 25% din capitalul Station Casino, care are mai multe cazinouri în zona Las Vegas. Această valoare este comparabilă cu expunerea în valoare de 5,1 miliarde de dolari pe care Deutsche o are faţă de ţările afectate de criza datoriilor suverane, Grecia, Italia, Irlanda, Spania şi Portugalia. Deţinerea de cazinouri nu a fost niciodată parte a strategiei Deutsche în Las Vegas, iar banca susţine că resortul Cosmopolitan, al cărui cost de construcţie se ridică la aproximativ 4 miliarde de dolari, "nu a fost nici o investiţie strategică, nici una pe termen lung". Andreea Mîndrilă

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO