Ministrii finantelor din G7 si-au exprimat, la finele saptamanii ingrijorarea fata de incetinirea recenta a ritmului de crestere economica la nivel global si s-au angajat la o mai mare coordonare a politicilor lor economice.
In primul trimestru al acestui an, economia zonei euro s-a restrans cu 0,2% si previziunile pentru al doilea trimestru nu indica o crestere mai mare de 0,1%. Daca declinul comertului mondial este vazut ca una din cauzele principale ale recesiunii mondiale, ministrii din SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Canada, Franta si Italia nu si-au manifestat ingrijorarea cu privire la deprecierea dolarului. De la ultima intalnire de acest fel, care a avut loc in februarie, dolarul a scazut cu 1,7% fata de euro si cu 1% fata de yen. Finantistii si-au exprimat sperantele ca incetarea conflictului din Irak va revitaliza cresterea economica, chiar daca economia americana se confrunta cu deficite enorme si anul acesta va creste cu numai 2,2%, in timp ce Japonia va creste cu numai 0,8%.
Ministrii de finante de pe ambele tarmuri ale Atlanticului si-au criticat reciproc politicile economice precum si performantele economice ale statelor pe care le reprezinta. John Snow, seful Trezoreriei SUA, a incercat sa se apere in fata criticilor la adresa deficitelor enorme ale tarii sale, comercial si bugetar, spunand ca ele sunt in mare parte cauzate de cresterea economica lenta din Japonia si Europa. "Economiile fragile din restul lumii inseamna ca noi nu putem vinde atat am vrea", a explicat Snow.
Irakul creeaza noi dispute
Statele Unite au solicitat ca Banca Mondiala sa se implice cat mai curand in reabilitarea economiei de 50 de miliarde de dolari a Irakului, dar au intampinat opozitia Europei, care a preferat sa astepte un mandat al Natiunilor Unite. Grupul G-7 a stabilit in final ca reconstructia Irakului trebuie sa atraga o implicare multilaterala si a sprijinit emiterea unei rezolutii a Natiunilor Unite in acesata privinta. "Recunoastem necesitatea unor eforturi multilaterale pentru reconstructia Irakului", se arata intr-o declaratie a celor sapte lideri. Declaratia preciza ca Fondul Monetar International si Banca Mondiala "ar trebui sa-si joace rolul normal in reconstructia si dezvoltarea Irakului". O serie de estimari arata ca reconstructia Irakului ar putea costa in jur de 20 de miliarde de dolari anual.
Ministrii G-7 nu au luat nici o decizie definitiva cu privire la datoriile externe ale Irakului catre banci si guverne, estimate la 130 de miliarde de dolari. Franta are de recuperat de la Irak datorii de1,7 miliarde de dolari, iar Germania de 4,3 miliarde. "In nici un caz nu vom anula aceste datorii. Am putea poate sa le renegociem treptat", a replicat Francis Mer, ministrul francez al finantelor, in urma unei sugestii din partea americanilor de a sterge datoriile respective. Ministrii au solicitat implicarea Clubului de la Paris, o asociatie de 19 state, care acorda consultanta pentru reducerea datoriilor de tara. "Este foarte important sa ne ocupam acum de problema datoriilor si speram sa ajungem la un acord rapid cu Culbul de la Paris", au mentionat ministrii G-7.
Reuniunea G-7 a fost prilejuita de intalnirea de primavara a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale. Cu acesata ocazie, FMI si-a redus previziunea de crestere pentru economia globala de la 3,7% la 3,2%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
