La aproape 25 de ani de la căderea comunismului, în Europa sunt încă state în care demonstranţii flutură entuziaşti steagul Uniunii Europene în loc să-l ardă cu mânie. În ultimele luni Kievul şi Sofia au ajuns să fie o inimă a Uniunii Europene care pulsează mai multă viaţă decât Bruxellesul, iar tinerii bulgari şi ucraineni sunt luptători mai aprigi pentru idealurile UE decât vechii cetăţeni ai Uniunii, scrie Dimitar Bechev, director al Consiliului European pentru Relaţii Externe, într-un articol publicat de EUobserver.
Vechea poveste a păcii eterne de după cel mai crunt război din istoria umanităţii, motivul înfiinţării UE, nu motivează generaţiile tinere. Ei n-au trecut prin război.
În schimb, studenţii Universităţii din Sofia cer politicienilor bulgari decenţă şi responsabilitate, o societate democrată guvernată de lege, într-o ţară a cărei aderare la UE este considerată de mulţi ca prematură. Ei arată că UE a rămas o forţă de încredere în vremuri tulburi. Ca în cazul sutelor de mii de tineri care au ocupat centrul Kievului, intervenţiile brutale ale forţelor de ordine nu domolesc speranţele studenţilor bulgari.
În Occident, premierul britanic David Cameron îşi îndepărtează ţara de UE şi mai ales de zona euro şi învinovăţeşte libertatea de circulaţie – un principiu de bază al Uniunii – pentru problemele britanicilor în condiţiile în care regulile care limitează accesul românilor şi bulgarilor la piaţa muncii din UE expiră la sfârşitul acestui an.
Între timp, liderii populişti de stânga şi de dreapta blamează euro acuzând că uniunea monetară erodează bunăstarea statelor sau reprezintă un complot malefic care are ca scop să-i oblige să plătească pentru problemele altora.
Un sistem care „i-a înrobit pe cetăţeni“
În Franţa, Marine Le Pen, liderul formaţiunii de extremă dreapta Frontul Naţional, conspiră cu olandezul Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, pentru formarea a ceea ce ar fi cea mai radicală facţiune de până acum din Parlamentul European. Le Pen, încurajată de un triumf electroral în sudul Franţei, a criticat UE ca fiind „o anomalie globală“ şi a promis că va readuce blocul la stadiul de „cooperativă a statelor suverane“. Carismaticul politician susţine că poporul european nu are „niciun control“ asupra economiei, monedei sau asupra migrării oamenilor pe teritoriile lor, scrie The Telegraph. „Cred că UE este ca URSS, nu poate fi loc de mai bine. Cred că UE se va prăbuşi aşa cum s-a întâmplat cu URSS“, a spus Le Pen. Ea vorbeşte de un sistem care „i-a înrobit pe cetăţeni“, iar Wilders de „acest monstru numit Europa“.
Proteste anti-UE au apărut sporadic, printre altele, în Italia, în Cipru şi chiar şi în Ungaria, unde premierul Viktor Orban îi acuză pe birocraţii din Comisia Europeană că îi zădărnicesc planurile de relansare economică. Însă nu încape semn de îndoială că UE este parte din cauza tinerilor bulgari şi ucraineni. În loc să submineze democraţia, Uniunea o înrădăcinează, o face mai profundă şi mai matură.
În Bulgaria, procesele democratice funcţionează în teorie, pe hârtie, dar statul este prizonierul intereselor politicienilor şi oamenilor de afaceri, în timp ce societatea nu are încredere în instituţiile statului. În Ucraina, preşedintele Victor Ianukovici opune rezistenţă integrării deoarece aceasta i-ar putea slăbi puterea. Pentru aceste două state UE a întărit, fie prin principii, fie prin acţiuni directe, spiritul civic şi aspiraţia la un viitor mai demn.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
