Pe masura ce valoarea creditelor acordate de FMI scade, noul director al Fondului Monetar International (FMI) intentioneaza sa reduca numarul angajatilor cu cel putin 15%, putandu-se ajunge chiar la vanzarea din rezervele de aur, scrie The Wall Street Journal.
Masura face parte din planul noului director de a restrucutra FMI, astfel incat sa ramana o institutie de pestigiu, intr-o perioada in care nici macar statele aflate in curs de dezvoltare nu mai apeleaza la serviciile acesteia. Reducerea personalului face parte din strategia lui Dominique Strauss Kahn, care spera sa vanda o parte din rezerva de aur pe care institutia o detine pentru a putea investi in instrumente financiare mai profitabile.
"Toate acestea vor fi posibile doar daca voi fi sustinut de guvernele anumitor tari pentru a restructura institutia", a declarat Strauss Kahn.
Strauss Kahn, fost ministru de finante francez, incearca transformarea FMI intr-o adevarata forta in planificarea politicilor monetare la nivel global. Kahn a abordat cateva controverse legate de situatia financiara globala. In legatura cu situatia valutara la nivel global, Kahn este de parere ca "yenul japonez se afla sub nivelul de echilibru, iar euro este probabil cea mai puternica moneda la momentul actual". In legatura cu deprecierea dolarului american, Kahn crede ca "aceasta este directia fireasca". De asemenea, Kahn este de parere ca guvernul chinez ar trebui sa ia masurile necesare pentru aprecierea yuanului, insa aprecierea monedei chineze nu este suficienta pentru echilibrarea economiei mondiale.
"Daca prin magie am rezolva problema aprecierii yuanului chinezesc, acest lucru nu ar stabiliza economia la nivel global", a apreciat Kahn. China ar trebui sa incurajeze consumul intern, precum si diminuarea discrepantelor economice pe plan intern in cadrul populatiei. Kahn a adaugat ca va expune aceste probleme si oficialilor chinezi, in cadrul viitoarei intalniri cu acestia din februarie anul viitor.
De asemenea, FMI trebuie sa vegheze asupra evolutiilor fondurilor detinute de guvernele anumitor state, care in ultima perioada au investit masiv pe piata americana si cea europeana. Criticii sunt de parere ca unele state, precum China, Arabia Saudita sau Rusia, se vor folosi de aceste fonduri pentru sporirea controlului politic asupra economiei. "Problema nu se pune asupra naturii proprietarului fondului de investitii, fie el de stat sau privat, ci daca aceste fonduri se vor conforma regulilor de pe piata", a adaugat Kahn.
Cu toate acestea, Kahn a tinut sa precizeze ca exista diferente intre fondurile detinute de catre statele exportatoare de petrol, precum Arabia Saudita sau Rusia, si cel detinut de catre China. Tarile bogate in resurse naturale folosesc fondurile de investitii pentru a asigura un viitor generatiilor ce vor veni dupa epuizarea resurselor energetice. "Daca criticam aceste state si le izolam si nu incurajam acumularea de capital, ele ar putea ramane sarace", a continuat Kahn.
Fondul de investitii al statului chinez atinge valoarea de aproximativ 200 de miliarde de dolari (135 mld. euro), fiind alimentat de catre exporturile tot mai numeroase din ultima perioada incurajate de o rata de schimb valutar subapreciata. "In acest caz nu exista o asa de mare certitudine ca fondurile sunt apreciate la valoarea lor de piata". Astfel FMI are obligatia de a trasa evolutia cea mai buna pe care un astfel de fond de stat ar trebui s-o urmeze. "Este in interesul statelor respective de a urmari indeaproape sfaturile venite din partea FMI daca acestea doresc sa ramana competitive fata de tarile occidentale", a apreciat directorul FMI.
Daca FMI nu va fi restructurat, iar numarul creditelor acordate nu va incepe sa creasca, institutia ajunge cel mai devreme in 2010 sa aiba un deficit de aproape 400 de milioane de dolari, a apreciat Kahn. "Am reusi sa reducem acest deficit la doar 100 de milioane de dolari daca din cei 2.634 de angajati am concedia in jur de 300 sau 400". Comparativ cu reducerile de personal din 1980, cand au fost concediati doar 20 de salariati, sau cele din 1986, cand 86 de angajati au fost dati afara, concedierile pe care noul director doreste sa le efectueze par uriase.
"Aceasta institutie se descurca de minune cu oameni care se dedica muncii lor, cu o foarte buna pregatire insa care produce prea multa birocratie", a tinut sa precizeze in continuare directorul FMI, Strauss-Kahn. De asemenea, el a mai declarat ca intentioneaza sa reduca si numarul de economisti care lucreaza in prezent pentru FMI, dorind sa-i inlocuiasca pe acestia cu specialisti financiari, care cunosc mai bine mecanismele pietelor financiare din prezent.
Ca sa compenseze reducerea de personal, Kahn cere ajutorul celor mai importante tari din consiliul director, precum Statele Unite, de a lua masuri care sa duca la cresterea veniturilor fondului. De asemenea, Kahn doreste sa vanda aproximativ 400 de tone de aur din stocul de aproape de 3.217 tone pe care FMI il detine in prezent. Ambele masuri pe care Kahn intentioneaza sa le implementeze necesita acordul Congresului SUA. Vanzarea de aur intra in contradictie cu interesele companiilor miniere, care se tem ca tranzactia sa nu afecteze preturile. Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat ca este mai degraba in favoarea reducerilor de personal, decat a vanzarii de aur. "De abia asteptam sa colaboram cu domul Strauss-Kahn, precum si cu restul persoanelor din cadrul FMI in legatura cu modalitatile de finantare a institutiei", a declarat un purtator de cuvant al Trezoreriei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
