Nu se întâmplă des ca un volum de aproape 700 de pagini care tratează economie, încărcat cu cifre şi date tehnice, să captiveze deopotrivă societatea civilă, lideri din mediul de afaceri şi elite de pe scena politică şi din mediul academic. „Capital in the Twenty-First Century“ (Capitalul în Secolul 21) demonstrează că bogaţii continuă să se îmbogăţească, averile acumulate nu contribuie la bunăstarea societăţii, iar capitalismul are nevoie de reformă fiscală pentru a preveni perpetuarea situaţiei.
Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.
„Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.
