Singurul accent de modernitate la alegerea noului papa este reprezentat de produsele chimice introduse în una dintre cele două sobe, utilizate după votul pentru alegerea noului papă, pentru a produce binecunoscutul fum care anunţă lumea dacă Biserica a ales sau nu un papă.
Pentru purtătorul de cuvânt al Vaticanului, preotul Federico Lombardi, a vedea culoarea fumului (negru dacă este un vot fără rezultat sau alb în cazul în care cardinalii au ajuns la un rezultat), este "mai interesant decât un ceas elveţian" sau un SMS.
"Acest lucru durează câteva minute, este suspans, fiecare încearcă să înţeleagă, se uită la clopotele care încep să se balanseze", a descris cu entuziasm părintele Lombardi, evocând "frumuseţea evenimentului".
Cu toate acestea, în 2005, când Joseph Ratzinger a fost ales, acest mecanism precis a deviat: soba a produs un fum gri, provocând dubii în Piaţa Sfântul Petru, iar fumul a ajuns să murdărească frescele realizate de Michelangelo pe tavanul Capelei Sixtine.
Clopotele care trebuiau să răsune, au început să bată cu zece minute întârziere, deoarece, în panica produsă de "eşecul" fumului, nimeni nu i-a anunţat pe clopotari că trebuie să activeze sistemul electronic de clopote.
În schimb, restul ritualului a fost respectat cu precizie aproape milimetrică.
Odată ce alegerea a avut loc în Capela Sixtină, decanul cardinalilor, sau primul cardinal ca rang şi vechime, cere cosimţământul alesului în următorii termeni: "Acceptaţi alegerea canonică drept Suveran Pontif?" Dacă primeşte încuviinţarea, acesta îl întreabă: "Ce nume veţi purta de acum?"
În paragraful 86 al Constituţiei apostolice, prin care Ioan Paul al II-lea a fixat, în 1996, regulile pentru succesiunea sa, papa polonez a scris: "Îl rog pe cel care va fi ales să nu refuze, de teama greutăţii sale, îndatorirea la care a fost chemat, ci să se supună smerit voinţei divine".
"După acceptare, alesul, care a primit deja ordinul episcopal, devine automat Episcop al Bisericii Romei, Papă şi lider al Colegiului Episcopal. El dobândeşte de facto şi poate exercita puterea deplină şi supremă asupra Bisericii universale", precizează Constituţia.
În acest moment, noul pontif obţine accesul în "camera lacrimilor", un mic spaţiu de nouă metri pătraţi, aflat în partea stângă a Capelei Sixtine, unde se află veşmintele papale, pregătite în trei dimensiuni (mic, mediu şi mare), pentru a acoperi orice posibilitate.
Potrivit tradiţiei, camera este denumită astfel pentru că noul ales varsă lacrimi în faţa responsabilităţii şi amplorii sarcinii care-l aşteaptă.
Apoi, cardinalii electori îi aduc un omagiu şi fac act de supunere noului suveran pontif.
De data aceasta, Papa se va ruga câteva momente în Capela Paulină, care se învecinează cu Capela Sixtină.
Primul cardinal diacon, în prezent francezul Jean-Louis Tauran, anunţă poporului, prin formula "Habemus Papam", alegerea noului şef al Bisericii Catolice.
Lumea cunoaşte astfel numele cardinalului ales şi prenumele său de papă, după care acesta iese pe balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, pentru a rosti binecuvântarea "Urbi et Orbi".
Constituţia apostolică prevede în egală măsură ca, în cazul în care alesul se află în afara Vaticanului, de exemplu dacă este un cardinal non-elector sau un preot, el trebuie găsit şi obţinut consimţământul din partea sa. Dacă acesta nu are încă rangul de episcop, ordinul de numire episcopală este făcut de decanul cardinalilor.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a precizat că vor trece cel puţin 45 de minute de la fumul alb şi până la anunţul numelui papei, rostit de protodiacon, cardinalul Tauran. "După aceea mai trec aproximativ zece minute până la la binecuvântare, însă dacă papa va merge să se roage, va trece puţin mai mult timp", a precizat părintele Lombardi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
