Business Internaţional

O privire in secolul XXI. Batranul Continent va conta tot mai putin in ecuatia economiei modiale

12.05.2003, 00:00 202

In fata imperiului american, numai China ar putea sa spere, in viitor, sa faca fata. Europa, chiar sI largita la Est, chiar sI intarita printr-o colaborare cu Rusia sI cu tarile de pe tarmul sudic al Mediteranei, nu va reusI sa-sI opreasca declinul, scrie cotidianul francez Le Monde.
Un continent imbatranit, incapabil sa-sI furnizeze mijloacele unei aparari autonome necesare pentru a regasi calea inovatiei, Europa se indrapta catre secolul XXI. Intoarere la vremurile de dinanintea revolutiei industriale, directia Evul Mediu.
Raportul Institutului Francez de Relatii Internatioanle (IFRI) asupra "Comertului mondial al secolului XXI", coordonat de Philippe Colombani, detaliaza acest scenariu denumit "Cronica unui declin anuntat".

"Iesirea din istorie"
Potrivit acestui studiu, daca tendintele actuale se extrapoleaza in viitor, se observa ca avansul economic al Uniunii Europene(UE) se va limita la 2,3% pana in 2020, dupa care, intre 2020 sI 2050 va scadea si mai mult, la 1,1%. Prin urmare, ponderea sa in prodctia totala mondiala se va diminua de la 23% in 2000 la 21% in 2020 sI la 12% in 2050. O reducere la jumatate a puterii economice sI comerciale in mai putin de o jumatate de secol! Statele Unite isI vor mentine in mare rolul de acum in timp ce puterea Asiei va creste , sI in mod special a Chinei. "Uniunea Europeana va conta din ce in ce mai putin pe harta globala", incheie IFRI, o lenta dar inevitabila iesire din istorie se profileaza la orizont". Europenii care pledeaza pentru o lume "multipolara" sI pentru o "globalizare echilibrata" privesc cum viitorul planetei le scapa printre degete. Fie ca economia modiala va ramane sub cupola americana, asa cum este acum, fie ca va fi repolarizata in favoarea Asiei, Europa nu va avea cuvantul sau de spus.
Apogeul european a avut loc in perioada dintre 1870 sI 1914. De atunci pana acum, rolul sau a fost intr-un declin lent dar continuu. UE ramane inca primul pol comercial al lumii reprezentand 40% din piata mondiala. Ceea ce prevede IFRI este o accelerare a acestui declin relativ, mai ales dupa 2020.

Motoare fara energie
Cauzele sunt duble si afecteaza cele doua motoare care asigura prosperitatea pe termen lung a oricarei economii: o demografie care se detreioreaza sI o productivitate a muncii insuficienta.
Ce se intampla daca prelungim in viitor tendintele actuale? Rata fecunditatii din Europa (1,4 copii la o femeie) ramane net inferioara pragului de regenerare a populatiei (2,1%), iar imigratia este prea slaba pentru a asigura "iesirea din iarna demografica". Primul motor, cel demografic, nu mai are deloc energie, asa cum se intampla sI in Rusia sI in Japonia sI Coreea de Nord. In schimb, Statele Unite, Canada sI Mexic beneficiaza, de un ritm al fecunditatii aproape de pragul regenerarii si care se va prelungi pana in 2050, precum sI de un aport supimentar de aproape 50 de miliaone de imigranti. In acest scenariu, China se confrunta cu o imbatranire clara a populatiei, insa Asia in intregime continua sa se bucure de o crestere a polpulatiei.
Cat despre progresul tehnic, al doilea motor al cresterii economice, de acesta beneficiaza in primul rand Statele Unite, care reusesc sa-sI pasrtreze intaietatea. China vine din urma cu pasI mari, iar Europa dupa largirea catre Est va inregistra progrese importante. Dar, potrivit calculelor facute de IFRI, nu va fi suficient pentru a compensa declinul demografic.

Doua variante: rau si foarte rau
Europenii sunt inca bogatI, prin perspectiva indicatorului PIB pe cap de locuitor. Insa, depopulat, Vechiul Continent isI va diminua contributia la productia modiala,  care se va dubla de acum pana in 2020. Tendinta se va accelera intre 2020 sI 2050. Venitul mediu al chinezilor va creste astfel ca va ajunge sa reprezinte 40% din media Statelor Unite, Canadei sI Mexicului. Astazi, reprezinta numai 20%.
Plecand de la acest scenariu de referinta, obtinut prin extrapolarea in viitor a tendintelor actale, studiu pune in lumina doua variante mai pozitive pentru Europa.
Ambele au ca premisa crearea unei zone mai vaste de "dezvoltare integrata", referindu-se la Rusia sI la tarile din sudul Mediteranei; singura solutie imaginata pentru a rezista. UE poate pune in functionare un vast program pentru a accelera transformarea tarilor sale, pentru a creste investitiile, pentru a forma elite stiintifice care sa asigure recuperarea decalajului. Intr-o prima varianta, Europa se va angaja in paralel intr-o politica demografica activa sI-sI va deschide granitele pentru 30 de milioane de imigranti. In acest prim caz, UE va reusI sa-sI conserve o parte mai mare din PIB-ul modial (19% in 2050) la care il va putea adauga sI pe cel al partenerilor (13%).
In cel de-al doilea scenariu nu se intreprinde nimic in domeniul demografiei sI cel al productivitatii. UE pierde din greutate (coboara la 11% in 2050), iar partanerii saI castiga 14%.
Ceea ce subliniaza acest studiu este ca declinul este asigurat sI nimic nu poate fi facut: "Tectonica comertului international sI a economiei mondiale joaca in favoarea zonei Asia-America in detrimentul Europei, care pierde din viteza". Fenomenul se accentueaza si mijloacele de evitare se diminiueaza, in primul rand din cauza dezbaterilor asupra imigrarii pe termen lung, care se lovesc de vechile idelologii.
Europa nu va reusI sa realizeze o crestere mai mare sI nu-sI va rezolva problema imbatranirii populatiei (finantarea pensiilor) fara sa-sI deschida frontierele.

Pensii sau educatie?
Renasterea Europei este posibila, deci, printr-o politica unitara de inovara pe care sa o  promoveze in sectoare noi precum electronica sI biotehnologiile. Acesata este ce-a de-a doua debatere care trebuie deschisa: "Va trebui sa se aleaga intre cheltuielile sociale sI agricole sI cele de aparare, de cercetare sI educatie", asa cum subliniaza Philippe Colombani.
Recastigarea puterii este posibila totodata printr-o alianta "Europa-Rusia-Mediterana", care asociaza tropismul germanilor catre est sI acela al francezilor catre sud, fara sa le vada ca fiind contradictorii. In aceasta noua optica, discutiile cu Rusia sI Turcia devin elemente cheie pentru a schita un potential reviriment european.

Semne bune pentru Statele Unite
Economia Statelor Unite va creste anul acesta cu o rat a de 2,4% arata ultimele previziuni ale economistilor.  "Totul va merge bine in aceste conditii ", spune Paul Kasriel economist la Northern Trust Corp. "Investitiile vor fi mai mari, iar cheltuielile de consum nu-si vor incetini ritmul. Sporirea veniturilor este masura cheie pentru asigurarea unei cresteri sustenabile intr-o economie ca cea a Statelor Unite".
Avansul economiei americane se va accelera in ultimul trimestru al acestui an si la inceputul anului 2004 la 3,8%, mai arata studiul. Odata cu incheierea razboiului din Irak, si cresterea moralului consumatorilor americani, companiile vor fi mai increzatoare sa investeasca.
Profiturile corporative americane aferente primului trimestru al acestui an au intrecut toate asteptarile. Ele au avansat cu cel mai mare ritm din ultimii doi ani si jumatate. Vanzarile de noi locuinte s-au accelerat, increderea consumatorilor a avut cea mai mare crestere din ultimii 16 ani, ca urmare a incheierii razboiului din Irak.
Un raport publicat recent de Departamentul Muncii din SUA arata ca productivitatea americanilor, adica productia pe ora, a crescut in primul trimestru cu un ritm anualizat de 1,6%. Este o ameliorare semnificativa fata de ultimul trimestru al anului trecut cand productivitatea a avut un ritm de numai 0,7%.
Daca in Statele Unite indicatorul increderii consumatorilor a inregistrat un avans spectaculos de 20 de puncte, nu acelasi lucru s-a intamplat si in Europa. Aici, indicatorul a progresat cu numai 2%.
Saltul increderii in Statele Unite si stagnarea lui in Europa nu pot fi legate decat de situatiile economice anterioare razboiului. Americanii au convingerea ca victoria trupelor aliate in Irak ii va ajuta sa iasa din cosmarul financiar si economic care a inceput dupa crahul indicelui Nasdaq din 2000, a continuat cu recesiunea de la mijlocul anului 2001 si apoi cu atentatele din 11 septembrie. Economia lor este in pozitia de a se lansa pe o curba de crestere asemanatoare cu cea din anii '90.

China, minunea galbena
In ultimii doi ani, China a dat dovada de fler, depasind cu insistenta de crestere economica facute de economisti. Incetinirea cresterii economice a Statelor Unite de anul trecut nu a afectat China, asa cum prevedeau economistii. Dimpotriva, deficitul comercial al Washingtonului cu Beijingul a crescut la 100 de miliarde de dolari, iar China a eclipsat Statele Unite ca principala destinatie a investitiilor straine, noteaza Financial Times.
Economistii sunt de parere ca noua provocare a Chinei, virusul Sars, nu va reusi sa-i opreasca ascensiunea. Cele mai pesimiste estimari arata ca Sars ar putea provoca o reducere de maxim doua puncte procentuale din PIB-ul Chinei.
Unul din motivele acestor performante unice este faptul ca in cateva sectoare China a reusit sa atinga un grad de competitivitate maxim. Pe primul trimestru al acestui an, economia Chinei a raportat o crestere de 9,9%, cea mai mare din ultimii sase ani. Eficienta tot mai mare a Chinei se datoreaza intr-o mare masura infrastructurii. In ultimii cinci ani au fost construti in jur de 530.000 de km. de sosea, scotand mari zone din obscuritate. Nu mai putin importante au fost castigurile de productivitate rezultate din raspandirea telecomunicatiilor. In 1997, 83 de miliaone de chinezi detineau un  telefon mobil. Acum, numarul lor a ajuns la 425 de milioane.Tot tn ultimii cinci ani, sectorul energetic a crescut cu 50% si cea mai mare parte a noilor capacitati a fost construita ieftin de chinezi si nu de companiile straine.
In 2002, China a atras investitii directe record, de 52,7 miliarde de dolari. Se pare ca anul acesta va depasi aceasta valoare dupa ce pe primul trimestru a raportat o crestere cu 56,7% a investitiilor straine directe.
Transformarea industriei chineze se bazeaza in mare masura pe oferta aproape nelimitata de forta de munca ieftina proveita din regiunile rurale.
Desi exista inca multe probleme in companiile din proprietraea statului, nu exista nici o indoiala ca multe dintre ele si-au crescut eficienta : din 1998 pana acum in jur de 27 de milioane de persoane au iesit din sectorul de stat. Companiile private, privite cu suspiciune acum cinci ani, au castigat acordul ideologic complet al populatiei. georgiana.stavarache@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO