Business Internaţional

Paradoxul economiei americane: rederesarea poate provoca o criza bancara

17.04.2003, 00:00 16

Discutiile recente de pe Wall Street, despre revenirea zilelor de glorie ale economiei americane, ar putea sa-i trezeasca la viata pe investotorii de la bursa. Dar, pentru unele banci americane ar purtea insemna un adevarat cosmar, relateaza CNN Money.
Explicatia: Cea mai mare parte a plasamantelor facute pana acum de bancile americane sunt rentabile numai in conditiile unor rate de dobanda mici. Si, daca economia isi revine, exista mari sanse ca ratele de dobanda din economie sa creasca.
Caderea rapida a regimului irakian si sugestiile de saptamana trecuta ca afacerile s-ar putea relansa, alimenteaza sperantele ca economia americana isi revine in sfarsit. Unii jucatori de pe piata prevad un mediu de afaceri in care conservatorismul care a infectat piata de actiuni si economia in ultmii trei ani, sa dispara ca prin minune.
 In plus, rezervele de cash care s-au acumulat de la inceputul anului 2000 au aprins poftele de investitii ale celor interesati sa cumpere. In acest moment, fondurile de pe piata monetara de retail se ridica la valoarea de 1.000 de miliarde de dolari, comparativ 2000, care erau de 800 de miliarde de dolari. Statisticile date publicitatii de banca centrala a Statelor Unite - Rezervele Federale (Fed) - arata ca in aceeasi perioada depozitele de economii au sarit cu peste 1.000 de miliarde de dolari, la 2.900 de miliarde.
Cum ar fi daca acesti bani ar fi pusi din nou la treaba prin achizitii de actiuni, investitii in noi afaceri sau prin achizitii de valori mari ale consumatorilor, pe care acestia le-au amanat pana acum din cauza mediului economic ostil. Economia s-ar lansa pe un cerc "virtuos", in care cresterea provoaca alte cresteri si americanii ar trai din nou o "dolce vita", care ar molipsi intr-o masura mai mare sau mai mica si restul planetei.

Efecte secundare pentru banci
Insa, acest vis frumos ascunde efecte secundare nedorite asupra bancilor si asupra celorlalte institutii financiare, care au atras munti de bani in conturi de economii cu randamente scazute sau in conturi la vedere, dupa care le-au invesit in plasamente riscante, cu randamente mari. Se pare ca bancile americane au preferat sa plaseze aceste fonduri in  special in titluri ipotecare. Optiunea s-a dovedit a fi una foarte inspirata, mai ales in mediul de afaceri actual, pentru ca le-a garantat bancilor o rentabilitate crescuta.
Spre exemplu, banca FleetBoston a anuntat la inceputul acestei saptamani ca si-a crescut portofoliul de titluri ipotecare rezidentiale cu in jur de 4,5 miliarde de dolari numai in primul trimestru al anului curent. Banca a precizat ca acest gen de investitie a contribuit foarte mult la mentinerea marjei generale a profitului.
Problema cu astfel de plasamente este ca atunci cand nu mai functioneaza, rezultatele pot fi intr-adevar dezastroase. Cel mai graitor exemplu este cel din 1998 al fondului cu capital de risc puternic indatorat Long Term Capital Management, care si-a plasat banii in titluri de datorie de pe pietele emergente, cu o rata de rentabilitate ridicata. Fondurile erau atrase din vanzarea short (adica le vindea fara sa le detina, urmand sa le achizitioneze ulterior) a titlurilor de datorie japoneze, la costuri scazute.  O strategie, traznet. Pana cand Rusia a intrat in incapacitate de plata aruncand fondul intr-o criza serioasa.

Si FMI se teme
Fondul Monetar International (FMI) se teme ca un fenomen similar s-ar putea intampla si acum cu aceste banci, daca economia se relanseaza. Intr-un scenariu in care investitorii se hotarasc in masa ca lichiditatile nu mai au sens si ca este timpul sa investeasca, Fed ar decide cresterea ratelor de referinta pentru dolari. Acum, aceste rata de refinatare la dolari este la cel mai scazut nivel din ultimii 40 de ani, de 1,25%. Rata de refinantare mare ar trage in jos preturile bonurilor de trezorerie precum si ale titlurilor ipotecare. In acest caz, bancile s-ar grabi toate si in acelasi timp sa-si lichideze plasamentele in aceste titluri.
"In aceasta perspectiva", scrie FMI intr-un raport recent, "o crestere neasteptata a ratelor de dobanda ar putea provoca anularea masiva a acestor pozitii, cea ce ar avea efecte destabilizatoare".

Precedente exista
Poate ca asemenea temeri sunt exagerate. Nimeni nu se asteapta ca Fed sa creasca prea curad ratele de referinta ale dobanzilor. Dimpotriva, majoritatea economistilor de pe Wall Street cred ca daca va fi vreo modificare a ratelor in lunile ce urmeaza, aceasta va fi in sensul scaderii, si nu invers.
Fed insa a sugerat cu mai multe ocazii ca ratele sunt acum la un nivel anormal de scazut si ca daca apar semnale ca economia isi revine, le va mari. Mai mult, la reuniunea din ianuarie, Fed a anuntat ca "urmareste atent momentul cand va fi oportun sa-si ajusteze substantial politica si sa aleaga o directie clara".
Nu ar fi prima oara cand rederesarea economica si cresterea ratelor de dobanda ar prinde bancile nepregatite. Cu un deceniu in urma, plasamentele masive in titluri ipotecare au creat o mare problema. Fed a mentinut ratele de refinantare la 3% in ultima jumatate a  anului 1992 si pe intreg anul 1993. In 1994, Fed a inceput sa aplice o politica tot mai stransa, astfel ca la inceputul lui '95, rata de refinatare ajunsese la 6%. A fost un moment foarte dificil pentru institutiile financiare, masiv indatorate, prin investitii in derivative ale caror riscuri le erau de neinteles. Fondurile de risc, care erau in joc au suferit mari pierderi.
Unul dintre ele, Askin Capital management, a fost nevoit sa-si reduca drastic activitatea. Banci precum Mellon si PNC au fost ravasite. Orange County California a dat faliment.
"Toata lumea vrea randamente mari", spune Brian Reynolds, economist la Kirlin Securities. "Cand Fed a marit ratele pentru prima oara, investitorii au fost luati prin suprindere". georgiana.stavarache@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO