Milioanele de americani de rand vad un mare dezastru in scaderea dolarului, dar pentru multe companii mari din SUA deprecierea recenta a monedei nationale este mai mult decat un noroc neasteptat, arata CNN Money. Cat de mult au de castigat companiile americane de pe urma deprecierii dolarului?
Foarte mult - economistul sef de la divizia bancii Morgan Stanley din Statele Unite, Richard Berner, spune ca firmele americane obtin in jur de 20% pana la 30% din profituri din strainatate.
Declinul monedei americane aduce bani grei in conturile companiilor americane care vand peste hotare, pentru ca orice vanzare pe care o fac in strinatate inseamna mai multi bani acasa. Conturile firmelor europene si japoneze scad corespunzator.
In ultimele zile dolarul s-a depreciat alert, cu aproape un procent pe zi, si atat comentariile oficialilor europeni cat si cele ale americanilor au incurajat declinul. Ieri, bancnota verde si-a revenit usor la 1,155 dolari pentru un euro. De la inceputul anului, deprecierea dolarului depaseste 8%.
Potrivit datelor detinute de Merrill Lynch, 25 de companii din cele 500 care intra in componenta indicelui Standard & Poor's, realizeaza peste 60% din venituri in strainatate. In varful listei se afla firma Freeport-McMoRan, cu o pondere de 92% a vanzarilor in afara SUA.
Foarte multe nume de firme, care urmeaza mai jos in clasament fac parte din sectorul tehnologic. Producatorul de cipuri nVidia are 82% din vanzari in strainatate si Intel, 65%. In total, 12 din cele 25 de companii din indicele S&P 500 cu cea mai mare expunere in strainatate fac parte din sectorul tehologic.
Daca un invesitor ar fi cumparat un portofoliu care sa contina toate aceste aciutini, rentabiltatea lui curenta ar fi fost de 20%. Rentabilitatea globala a indicelui S&P este de numai 7%.
Este greu de cuantificat efectul exclusiv al evolutiei cursului de schimb. Compania IBM, care realizeaza 59% din profit in afara Statelor Unite, da un indiciu cam cat ar putea fi. La raportarea rezultatelor financiare pe primul trimestru al anului, IBM a spus ca veniturile sale au crescut cu 11% si a adaugat ca fara efectul dolarului slab, acestea ar fi fost de numai 4%.
Kodak, cel mai mare producator de pelicula film, a fost salvat de la pierderi pe primul trimestru de dolarul slab.
Politici cu substrat
Secretarul Trezoreriei americane, John Snow, a declarat ca Trezoreia americana nu ia in calcul vanzarea de dolari pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb.
"In general, noi preferam ca interventiile sa fie minimale", a spus Snow vineri. El a acceptat interviul cu conditia sa nu fie dat publicitatii pana ieri.
Desi sustine ca promoveaza in continuare dolarul puternic, ultimele declaratii ale lui Snow indica faptul ca administratia americana accepta declinul recent al dolarului ca o modalitate de a stimula economia. Economia americana a crescut pe primul trimestru al anului cu doar 1,6% dupa o crestere de 4% pe ultimul trimestru al anului 2002.
Ultima oara cand a incercat sa creasca dolarul prin participare pe piata valutara a fost in august 1995, cand Trezoreria si Rezervele Federale au cumparat impreuna 300 milioane de dolari contra yeni si 400 de milioane de dolari contra marci germane. Cumparand dolari, cerea a crescut ceea ce a facut ca dolarul sa se aprecieze.
Politica americana a dolarului puternic este doar "retorica" a spus Naomi Fink, expert valutar la UBS Wanburg din Singapore. UBS Wanburg prevede ca in urmatoarea luna cursul va scadea la 1,18 dolari pentru un euro.
Daca autoritatile americane incearca sa asigure investitorii ca nu si-au modificat politica valutara, dar actiunile lor arata contrariul, in Europa este exact invers.
Dupa luni de dezbateri, BCE a anuntat la sfarsiul saptamanii trceute ca si-a modificat "definitia stabilitatii preturilor". BCE va incerca de acum inainte sa mentina inflatia la un nivel inferior pragului de 2%, dar cat mai aproape de acesata limita.
In plus masa monetara M3, care pana acum determina optiunile de politica monetara ale BCE, nu va mai fi un indicator cheie. Vor fi luati in calul indicatori economici precum cresterea PIB, inflatia, cursul de schimb, salariile. O serie de analisti sunt de parere ca schimbarile BCE nu sunt deloc clare si asteapta noi precizari.
"In loc sa lamureasca pietele BCE a reusit sa creeze si mai multa confuzie cu privire la intentiile sale", spune Paul Grauwe, profesor de economie, citat de Financial Times.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
