Planul Băncii Centrale Europene (BCE) de a cumpăra obligaţiuni de la statele cu probleme întâmpină obstacole puternice prin opoziţia Germaniei la finanţarea directă a guvernelor şi reticenţa Spaniei şi Italiei de a cere ajutor financiar, dacă acesta vine cu un set de condiţii şi cerinţe de reformă drastică, scrie Bloomberg.
BCE vrea să ofere finanţare, dar Spania şi Italia nu vor ajutor condiţionat
În timp ce pieţele aşteaptă detaliile planului dezvoltat de preşedintele BCE Mario Draghi pentru cumpărarea de obligaţiuni italiene şi spaniole, cele două ţări din sudul Europei se arată reticente în a solicita ajutorul Europei, temându-se de condiţiile cu care ar putea veni aceşti bani.
Planul lui Draghi depinde de solicitarea de ajutor din partea statelor cu probleme. În primă fază guvernele cer finanţare de la mecanismele financiare de salvare, ceea ce presupune condiţii economice stricte, după care BCE intervine pe piaţa secundară. Premierii Spaniei şi Italiei pun presiune pe BCE să se implice mai puternic pentru a reduce costurile la care cele două state se împrumută din piaţă, însă nu vor să ceară ajutor de la mecanismele de salvare.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat în weekend că guvernul pe care îl conduce va aştepta să vadă planul BCE înainte de a decide dacă va solicita sau nu ajutor financiar.
"Anunţul lui Draghi arată o intenţie robustă a BCE de rezolvare a problemelor. Vom aştepta rezultatele hotărârii BCE, după care vom lua o decizie care să fie bună pentru Spania şi pentru euro", a spus Rajoy într-un interviu acordat mai multor publicaţii din Spania, Italia, Germania şi Franţa.
În Italia, premierul Mario Monti declara recent că guvernul său a reuşit să implementeze măsuri de austeritate care acum încep să îşi facă efectul. Îngrijorarea pieţelor este, deci, eliminată, iar ţara nu are nevoie de fondurile de salvare europene la momentul actual, potrivit demnitarului.
Mario Draghi, preşedintele BCE, a dezvoltat un plan de cumpărare de obligaţiuni italiene şi spaniole. Foto AFP
Germania se opune vehement intervenţiei BCE
Orice propuneri ar face preşedintele BCE pe 6 septembrie, măsurile trebuie să se încadreze în mandatul băncii centrale, a spus ministrul de finanţe al Germaniei Wolfgang Schaeuble pentru un post german de radio. El a adăugat că Germania nu va accepta ca BCE să finanţeze bugetele de stat.
"Trebuie să fim foarte atenţi să nu creăm false aşteptări. Trebuie să fie foarte clar faptul că datoria statelor nu poate fi finanţată prin politică monetară. Ca atare, nu putem decide asupra unui lucru care nu se încadrează în mandatul BCE", a spus oficialul german.
Tensiunile dintre banca centrală a Germaniei şi BCE au reieşit şi în momentul în care preşedintele Bundesbank, un puternic opozant al măsurilor propuse de BCE, a ameninţat că îşi va da demisia din cauza planurilor lui Draghi.
Planul BCE depinde şi de o decizie a Curţii Federale din Germania
Curtea Federală din Germania este aşteptată să dea pe 12 septembrie un verdict care să clarificie dacă Mecanismul European de Stabilitate, un fond de salvare financiară în valoare de 500 de miliarde de euro, are suficiente fonduri pentru a-şi respecta atribuţiile. Germania nu poate aproba punerea în funcţiune a mecanismului fără o decizie favorabilă din partea curţii.
Planul BCE depinde, şi el, de această decizie a curţii, deoarece BCE nu poate interveni decât în tandem cu fondurile de salvare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
