Business Internaţional

Polonia amână adoptarea euro până când dispar pericolele din zona euro, iar Ungaria până devine mai bogată

Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe: „Trebuie să fim siguri că zona euro s-a reformat îndeajuns pentru ca noi să intrăm în siguranţă. Noi oferim sfaturi, dar progresul este insuficient“

Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

22.07.2013, 20:00 911

Guvernul polonez apreciază că zece ani sunt o perioadă realistă pentru adoptarea euro, premierul ungar Viktor Orban spune că ţara nu ar trebui să treacă la moneda unică europeană până când PIB-ul per capita nu ajunge la cel puţin 90% din media zonei euro, în timp ce Bulgaria a asigurat că nu caută cu orice preţ să adopte euro, deşi îşi are moneda naţională ancorată de moneda unică. În schimb, Ro­mânia vede intrarea în zona euro cândva „la orizontul anilor 2017-2018“.

„Cred că zece ani este un interval realist, sau poate că se va întâmpla mai devreme“, a declarat ministrul polonez de finanţe Jacek Rostowski pentru cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. El a explicat că înainte de a intra în zona euro Polonia are nevoie de certitudinea că structura uniunii monetare a fost reformată astfel încât aceasta să ofere siguranţă. Însă progresul făcut cu implementarea reformelor nu este satisfăcător. „Trebuie să fim siguri că zona euro s-a reformat îndeajuns pentru ca noi să intrăm în siguranţă. Noi oferim sfaturi, dar progresul este insuficient“, a mai spus Rostowski.

Polonia este cea mai mare economie din Europa de Est şi singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice globale sau a celei a datoriilor din zona euro. Cu toate acestea, economia a încetinit aproape de stagnare, iar guvernul este hotărât să nu sacrifice stimulentele de creştere pentru un deficit bugetar mai mic, o regulă sfântă în zona euro.

În Bulgaria, noul premier Plamen Oresharski a asigurat că ţara sa este hotărâtă ca în cele din urmă să devină parte din zona euro, dar având în vedere situaţia actuală acesta nu este un obiectiv pe care să-l urmărească cu orice preţ, scrie agenţia Novinite.

„Bulgaria va intra, într-o bună zi, în zona euro, dar în prezent nu urmărim aceasta cu orice preţ“, a spus premierul.

După ce a intrat în colaps financiar în anii 1990, în căutarea stabilităţii Bulgaria şi-a ancorat leva de marca germană, apoi de euro, printr-un mecanism cunoscut drept consiliu valutar.

De atunci, fiecare leva aflată în circulaţie este susţinută total de rezervele valutare ale băncii centrale.

De la stabilirea consiliului salariul mediu s-a majorat cu 1.000%. Oresharski a atenţionat că Sofia nu are nicio intenţie să renunţe la acest mecanism.

Orban este „uimit“ de decizia Poloniei

La Budapesta, premierul Viktor Orban a declarat săptămâna trecută că Ungaria nu ar trebui să adopte euro până când PIB per capita nu ajunge la cel puţin 90% din media zonei euro.

„Dacă performanţa economică îţi este sub 90% în comparaţie cu cea a ţărilor din miezul zonei euro şi cu toate acestea adopţi euro, cu siguranţă că vei avea de suferit“, a spus el.

PIB per capita al Ungariei era anul trecut de 65% din media zonei euro, scrie The Wall Street Journal. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, ca orice alt stat membru al spaţiului comunitar, Ungaria s-a angajat să adopte euro, dar nu are un program specific.

Orban a atenţionat că Ungariei n-ar trebui să-i fie frică să amâne timp de zece ani decizia de a adera la zona euro şi a explicat că a fost uimit de comentariile recente ale Poloniei cum că nu va adopta euro în viitorul apropiat.

PIB per capita al Poloniei era la paritate cu cel al Ungariei anul trecut. Polonia are a şasea economie din UE în funcţie de populaţie şi vrea să-şi mărească influenţa în blocul comunitar. Varşovia vede în intrarea în zona euro un mod de a-şi spori puterea, dar nu întruneşte criteriile bugetare şi monetare pentru a deveni membru.

„Ne aşteptam ca polonezii să adere primii deoarece aceasta ar fi avut mult sens din punct de vedere al strategiei naţionale poloneze“, a notat Orban.

Preşedintele Traian Băsescu a asigurat în primăvară că România va putea fi un candidat serios la intrarea în zona euro „în 2-3-4 ani“, la „orizontul anilor 2017-2018“. Mult timp Bu­cu­reştiul a avut ca ţintă pentru adoptarea euro anul 2015.

România şi Bulgaria sunt cele mai sărace ţări din UE.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO