Problemele financiare cu care se confrunta Europa de Est au capacitatea de a afecta prosperitatea la nivel global, a spus Gordon Brown in cadrul intalnirii liderilor europeni la Berlin. Aceasta reuniune s-a vrut o incercarea de a gasi o solutie comuna pentru actuala criza, scrie agentia de presa Thomson Reuters.
"Trebuie sa actionam pentru a ajuta Europa Centrala si de Est unde o serie de banci straine si-au retras operatiunile pe pietele lor de origine si unde recapitalizarea sistemului financiar se dovedeste o actiune extrem de dificila", a declarat premierul britanic.
Multe dintre economiile emergente se confrunta cu o presiune sporita, in conditiile in care unele banci straine aleg sa-si reduca operatiunile pe aceste piete, lasand un gol urias pe segmentul de creditare. In acelasi timp, liderii prezenti la reuniunea de la Berlin au sustinut o dublare a sumelor puse la dispozitia Fondului Monetar International (FMI), institutie care a cheltuit zeci de miliarde de dolari in ultimele luni pentru a sprijini economiile aflate sub presiunea crizei financiare.
"Propunem o crestere a finantarii puse la dispozitia FMI pana la 500 mld. dolari (circa 396 mld. euro). Aceasta crestere va permite fondului nu numai sa lupte impotriva crizelor financiare, dar si sa le previna", a precizat Brown. Majorarea fondurilor alocate FMI va fi, in acelasi timp, unul din punctele centrale ale summitului G20 organizat de guvernul britanic in aprilie.
Oficialii prezenti la Berlin nu au precizat de unde va proveni majorarea fondurilor acordate FMI, dar aceasta operatiune vine in intampinare cererilor facute de Banca Mondiala si o parte a guvernelor occidentale privind intensificarea sprijinului indreptat spre economiile aflate in dificultate.
Noile propuneri survin in conditiile in care fostele tari comuniste din Europa de Est traverseaza cea mai dificila perioada economica de la caderea Zidului Berlinului incoace. Investitorii se retrag din regiune, provocand o depreciere abrupta a monedelor, iar recesiunea din vestul Europei creeaza premisele continuarii declinului exporturilor acestor tari.
Situatia cu care se confrunta Europa de Est in prezent este similara cu cea care a devastat economiile asiatice la sfarsitul anilor '90, sustin tot mai multi economisti.
"Nu exista niciun dubiu ca aceasta este cea mai importanta criza prin care trece Europa Centrala si de Est de la prabusirea comunismului incoace", crede Lars Christensen, analist pe problemele pietelor emergente in cadrul Danske Bank. Economiile din regiune, de la Marea Baltica pana in Balcani, se confrunta cu posibilitatea restrangerii Produsului Intern Brut cu pana la 15% in 2009, spune Christensen.
Celelalte probleme majore din regiune se regasesc in sectorul productiei industriale si al pietei muncii. In Polonia, de exemplu, productia industriala a coborat cu 15% in ianuarie, iar moneda nationala - zlotul - a atins un minim record in raport cu euro.
Extinderea turbulentelor ar putea determina mai multe tari aflate la periferia Europei sa solicite ajutor din partea comunitatii internationale, cred analistii. FMI a acordat deja finantare de urgenta Ungariei, Letoniei si Belarusului, precum si altor tari din afara regiunii, cum ar fi Islanda si Pakistanul.
Pana recent, turbulentele de pe pietele globale nu afectasera decat o mica parte a tarilor din fostul bloc comunist, precum Ungaria sau Letonia, tari care inregistrau un deficit bugetar semnificativ si un nivel ridicat al datoriei externe. Dar declinul accentuat al monedelor si al pietelor bursiere din tari care pareau relativ imune in fata crizei, cum e cazul Cehiei sau Poloniei, indica foarte clar presiunea generata de plecarea investitorilor straini.
In acelasi timp, problemele din regiune s-au accentuat saptamana trecuta in conditiile publicarii unui raport al agentiei de evaluare financiara Moody's, care indica posibilitatea reducerii ratingului bancilor occidentale care activeaza pe pietele din Europa Centrala si de Est.
Tarile din regiune s-au confruntat cu scaderi masive ale Produsului Intern Brut dupa prabusirea comunismului in 1989. La sfarsitul anilor '90 acestea au inceput insa sa recupereze terenul pierdut datorita unei cresteri semnificative a exporturilor si a investitiilor straine, inclusiv din partea bancilor si producatorilor auto din Europa de Vest.
Din 2003, revenirea economica s-a transformat intr-un boom alimentat de relaxarea conditiilor de acordare a imprumuturilor. Pe acest fundal s-a inregistrat un al doilea val de investitii straine, de data aceasta in sectorul imobiliar si cel de retail. Autoritatile au esuat in a controla aceasta crestere pe baze mai putin solide, ceea ce a facut ca Europa de Est sa devina extrem de vulnerabila in fata actualei crize financiare globale.
Ghizzoni, UniCredit: Zilele de glorie ale Europei de Est s-au dus, dar tot de aici va porni revenirea
Nu e nicio indoiala ca zilele de glorie ale Europei de Est s-au dus, dar regiunea ramane de importanta strategica pentru UniCredit, afirma Federico Ghizzoni, responsabilul grupului pentru afacerile din Europa Centrala si de Est si membru in Consiliul de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, intr-un interviu aparut in presa austriaca. El nu se teme de o reactie de contaminare in lant din cauza problemelor cu care se confrunta sistemul financiar din Ucraina si sustine ca riscurile sunt mai mici in Polonia, Cehia si Turcia, care cumuleaza circa 55% din operatiunile grupului din Europa de Est. "In general, afacerile de zi cu zi au mers bine de la inceputul acestui an, insa situatia difera de la o tara la alta", spune Ghizzoni. In acelasi timp, el se asteapta ca primele semne de revenire a economiei Europene sa porneasca din Est. Razvan Voican
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
